5 intrări

45 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tale ppr [At: RĂDULESCU-CODIN, ap. DR. VI, 469 / E: (ma)tale] (Pop) Matale.

TÁLĂ, tale, s. f. (Reg.) Adunătură gălăgioasă de oameni; ceată, mulțime. ♦ Gălăgie, larmă. ◊ Expr. A sta de tală = a sta la taifas. ♦ (Adverbial; adesea repetat, în forma tala) Încet-încet, haide-hai. – Et. nec.

TÁLE QUÁLE loc. adv. Așa cum este. [Pr.: cvale] – Loc. lat.

TĂU2, TA, tăi, tale, pron. pos., adj. pos. I. Pron. pos. (Precedat de art. „al”, „a”, „ai”, „ale”) înlocuiește numele obiectului posedat și numele celui căruia i se adresează vorbitorul. A ta e cartea. ♦ (La pl.) Preocupările, deprinderile, opiniile etc. persoanei căreia i se adresează vorbitorul. ◊ (În legătură cu verbe ca „a rămâne”, „a fi” etc.) Pe-a ta = așa cum vrei tu, cum dorești tu. ♦ (Pop.; la m. sau f.) Soțul sau soția persoanei căreia i se adresează vorbitorul. ♦ (La m. pl.) Familia de care ține persoana căreia i se adresează vorbitorul; rudele, prietenii, partizanii ei. Nu-ți dau voie ai tăi să vii. ♦ (La m. sau f. sg.) Lucrurile personale, proprietatea, avutul persoanei căreia i se adresează vorbitorul. II. Adj. pos. (Precedat de art. „al”, „a”, „ai”, „ale” când stă înaintea substantivului nearticulat sau când este separat de substantiv prin alt cuvânt) 1. Care este al celui căruia i se adresează vorbitorul, indicând posesiunea (casa ta), apartenența (țara ta), dependența în legătură cu termeni care denumesc persoane considerate în raportul lor față de persoana căreia i se adresează vorbitorul (frații tăi). 2. (Cu valoare subiectivă) Călătoria ta va fi grea. 3. (Cu valoare obiectivă) Grija ta n-o poartă nimeni. ♦ (Precedat de cuvinte cu valoare prepozițională) Împotriva ta.Lat. tuus, tua.

ta1 sf [At: GR. S. IV, 285 / Pl: ~le / E: tala] (Reg) 1 Taifas (1). 2 Gălăgie (1). 3 Ceată (gălăgioasă) Si: mulțime.

tău1, ta [At: COD. VOR, 78/8 / V: (reg) tă, tea, teu, tou pps, aps, pps / Pl: tăi, tale, (reg) tei, tele, tăle / E: ml tuus, tua] 1 pps (Precedat de art. „al”, ,,a„, ”ai„, ”ale") înlocuiește numele obiectului posedat și numele celui căruia i se adresează vorbitorul A ta este cartea. 2 pps (Fam; îe) A rămâne (sau a fi) pe-a ta A fi după dorința sau părerea persoanei căreia i se adresează vorbitorul. 3 pps (Pop; în imprecații; îe) Al tău e dracul Te ia dracul. 4 pps (Pop; lsg, m) Soțul persoanei căreia i se adresează vorbitorul. 5 pps (Pop; lsg, f) Soția persoanei căreia i se adresează vorbitorul. 6 pps (Fam; lpl, m) Cei apropiați (părinții, familia, rudele, prietenii, adepții) persoanei căreia i se adresează vorbitorul. 7 pps (Lsg) Ceea ce aparține (lucrurile personale, proprietatea, avutul) persoanei căreia i se adresează vorbitorul. 8 pps (Lpl, f) Ceea ce îi este caracteristic (preocupările, obiceiurile, deprinderile etc.) persoanei căreia i se adresează vorbitorul. 9 aps Care este în posesia celui căruia i se adresează vorbitorul (Casa ta). 10 aps Care aparține persoanei căreia i se adresează vorbitorul (Părul tău). 11 aps Atribuie persoanei căreia i se adresează vorbitorul facultăți, însușiri, fapte (Bunătatea ta). 12 aps (Îs) Măria ta, luminăția ta, sfinția ta etc. Atribuie o calitate superlativă constituind, totodată, termeni de reverență. 13 aps (Precedat de prepoziții sau locuțiuni prepoziționale care cer cazul G) Împotriva ta. 14 aps Care este în raport de rudenie, de prietenie etc. cu persoana căreia i se adresează vorbitorul (Fratele tău). 15 aps (Fam; irn) Care are legătură cu persoana căreia i se adresează vorbitorul (Meșterul ăsta al tău n-a mai venit.) 16 aps (În legătură cu numele de colectivități, de ținuturi) Căruia îi aparține persoana căreia se adresează vorbitorul (Nația ta). 17 aps (Cu valoare subiectivă) Care este spus, îndeplinit, săvârșit de persoana căreia i se adresează vorbitorul. 18 aps (Cu valoare obiectivă) Care este obiectul asupra căruia se exercită acțiunea verbului, în calitate de persoană căreia i se adresează vorbitorul (În ajutorul tău).

tu3 i [At: H II, 253 / E: fo] (Reg) Cuvânt cu care, în timpul vânătorii, se strigă la iepuri.

TÁLĂ, tale, s. f. (Reg.) Adunătură gălăgioasă de oameni; ceată, mulțime. ♦ Gălăgie, larmă. ◊ Expr. A sta de tală = a sta la taifas. ♦ (Adverbial; adesea repetat, în forma tala) Încet-încet, haide-hai. – Et. nec.

TĂU2, TA, tăi, tale, pron. pos., adj. pos. I. Pron. pos. (Precedat de art. „al”, „a”, „ai”, „ale”) Înlocuiește numele obiectului posedat și numele celui căruia i se adresează vorbitorul. A ta e cartea. ♦ (La pl.) Preocupările, deprinderile, opiniile etc. persoanei căreia i se adresează vorbitorul. ◊ (În legătură cu verbe ca „a rămâne”, „a fi” etc.) Pe-a ta = așa cum vrei tu, cum dorești tu. ♦ (Pop.; la m. sau f.) Soțul sau soția persoanei căreia i se adresează vorbitorul. ♦ (La m. pl.) Familia de care ține persoana căreia i se adresează vorbitorul; rudele, prietenii, partizanii ei. Nu-ți dau voie ai tăi să vii. ♦ (La m. sau f. sg.) Lucrurile personale, proprietatea, avutul persoanei căreia i se adresează vorbitorul. II. Adj. pos. (Precedat de art. „al”, „a”, „ai”, „ale” când stă înaintea substantivului nearticulat sau când este separat de substantiv prin alt cuvânt). 1. Care este al celui căruia i se adresează vorbitorul, indicând posesiunea (casa ta), apartenența (țara ta), dependența în legătură cu termeni care denumesc persoane considerate în raportul lor față de persoana căreia i se adresează vorbitorul (frații tăi). 2. (Cu valoare subiectivă) Călătoria ta va fi grea. 3. (Cu valoare obiectivă) Grija ta n-o poartă nimeni. ♦ (Precedat de cuvinte cu valoare prepozițională) Împotriva ta.Lat. tuus, tua.

TÁLĂ, tale, s. f. (Regional) Adunătură gălăgioasă de oameni; ceată, mulțime. ♦ Gălăgie, larmă, taifas. ◊ Expr. A sta de tală = a sta la taifas. ♦ (Adverbial, în forma tala, repetat) Încet-încet, haida-hai. Plecară pe mare, tala-tala! pînă ce se pomeniră la țara amazoanelor. ISPIRESCU, U. 50.

TĂU2, TA, tăi, tale, adj. și pron. pos. (Precedat de art. «al», «a», «ai», «ale» cînd e pronume, cînd stă ca adjectiv înaintea substantivului, cînd se află pe lîngă un substantiv nearticulat sau este separat de substantiv prin alt cuvînt) 1. (Indică posesiunea) Care aparține persoanei căreia i se adresează vorbitorul; de care această persoană este legată printr-o relație de proprietate: a) (adjectiv) Vinul de la Pîhnești numai eu îl beau cînd poposesc în casa ta. SADOVEANU, N. P. 229. Ca în cămara ta să vin, Să te privesc de-aproape, Am coborît cu-al meu senin Și m-am născut din ape. EMINESCU, O. I 170; b) (pronume) Să închinăm și să ciocnim cupele noastre. A mea de corn ars și prost. A ta de aur bătut cu mărgăritare. C. PETRESCU, R. DR. 11. Să știu eu atunci, de-oi ajunge cu sănătate, ce-i al tău și ce-i al meu. CREANGĂ, P. 152. Ce bulendre-s aiste? – Ale mele! -... Ale tale? ALECSANDRI, T. I 327. (Expr.) (Imprecație) Al meu (al tău, al lui etc.) e dracul = mă (te, îl etc.) ia dracul Dacă se rătăcește vreunul sau i se întîmplă ceva, al tău e dracul. PAS, Z. I 257. 2. (Indică dependența, legătura de filiație, înrudire, prietenie, vecinătate etc.) a) (Adjectiv) Uite, aici e Elisabeta, nevasta ta, cu toți copiii tăi. SAHIA, N. 53. Ziceau boierii: tatăl tău de aci înainte e bătrîn. ISPIRESCU, L. 3. Frații tăi au dovedit că nu au inimă într-înșii și din partea lor mi-am luat toată nădejdea. CREANGĂ, P. 193. ◊ (Enclitic; numai la sg., însoțind un nume de rudenie sau un nume care indică orice raporturi sociale) Eu, mîndruță, nu-s de vină, Că-i de vină maică-ta. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 257. b) (Pronume) Tot vei fi odată, zău, Tu a mea și eu al tău. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 60. (La m. pl.) Familia de care ține persoana căreia i se adresează vorbitorul, rudele, prietenii, partizanii ei. Tu te găsești sănătos între ai tăi, înfășurat de dragoste. SAHIA, N. 53. Deseară vin la voi, Copiliță hăi! Să te cer de la ai tăi. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 366. 3. (Indică apartenența) Care ține de persoana căreia i se adresează vorbitorul; propriu, caracteristic acestei persoane: a) (adjectiv) Cetesc în ochii tăi că ești neînduplecat. SADOVEANU, N. P. 34. Atîta am vrut să aflu din gura ta. CREANGĂ, P. 206. Tresar la pasul tău, cînd treci. EMINESCU, O. I 211. Adă-mi fața ta voioasă Ș-ai tăi ochi de dizmierdat. ALECSANDRI, P. I 9; b) (pronume) Ideile mele cu ale tale nu se potrivesc. (La f. pl.) Treburile, preocupările (obiceiurile, părerile, cusururile) persoanei căreia i se adresează vorbitorul. Te gîndești numai la ale tale. (Expr.) A rămîne (sau a fi) pe-a ta = a rămîne (a fi) așa cum vrei tu, așa cum zici tu. 4. (Indică subiectul, autorul unei acțiuni) În călătoria ta ai să ai trebuință și de răi și de buni dar să te ferești de omul roș. CREANGĂ, P. 198. În zadar boltita liră, ce din șapte coarde sună, Tînguirea ta de moarte în cadențele-i adună. EMINESCU, O. I 160. Zmeule, a sunat ora sfîrșitului tău de pe lumea asta. ALECSANDRI, T. I 465. 5. (Indică obiectul direct sau indirect al unei acțiuni) Mă dor de crudul tău amor A pieptului meu coarde. EMINESCU, O. I 172.

TALE QUALE [CVÁ-] loc. adj. așa cum este, neschimbat, ca atare. (< lat. tale quale)

TĂU3 ta (tăi, tále) adj. pos. 1) Care aparține celui căruia i se adresează vorbitorul. Cartea ta. 2) Care se află în anumite relații (de prietenie, de înrudire) cu cel căruia i se adresează vorbitorul. Prietenul tău. 3) Care este realizat de cel cu care vorbește cineva. Călătoriile tale.Fie pe a ta fie așa cum vrei sau zici tu. /<lat. tuus, tua

TĂU2 ta (tăi, tále) pron. pos. (precedat de articole al, a, ai, ale Înlocuiește numele obiectului posedat de interlocutor, înlocuind, totodată, și numele acestuia).Ai tăi cei apropiați ție; familia. Al tău soțul tău. Ale tale cele care privesc persoana căreia i se adresează vorbitorul. /<lat. tuus, tua

tău (teu) pr. ce ține de tine. [Lat. TUUS].

tálă f. fără pl. (d. tălăĭesc). Munt. Mold. Iron. Taĭfas, vorbă lungă: a sta de tală, a te pune la tală. V. tala-tala.

arată toate definițiile

Intrare: Tale
nume propriu (I3)
  • Tale
Intrare: tală
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ta
  • tala
plural
  • tale
  • talele
genitiv-dativ singular
  • tale
  • talei
plural
  • tale
  • talelor
vocativ singular
plural
Intrare: tale quale
  • pronunție: cvale
compus
  • tale quale
Intrare: tău (adj.)
tău3 (adj.) adjectiv posesiv
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P92)
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • tău
  • ta
plural
  • tăi
  • tale
genitiv-dativ singular
  • tău
  • tale
plural
  • tăi
  • tale
Intrare: tău (pron.)
tău2 (pron.) pronume posesiv
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P92)
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • tău
  • ta
plural
  • tăi
  • tale
genitiv-dativ singular
  • tău
  • tale
plural
  • tăi
  • tale

tală

etimologie:

tale quale

  • 1. Așa cum este.
    surse: DEX '09 MDN '00 sinonime: neschimbat

etimologie:

tău (adj.)

  • comentariu Este precedat de articolul „al”, „a”, „ai”, „ale” când stă înaintea substantivului nearticulat sau când este separat de substantiv prin alt cuvânt.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • 1. Care este al celui căruia i se adresează vorbitorul, indicând:
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.1. posesiunea.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Vinul de la Pîhnești numai eu îl beau cînd poposesc în casa ta. SADOVEANU, N. P. 229.
        surse: DLRLC
      • Ca în cămara ta să vin, Să te privesc de-aproape, Am coborît cu-al meu senin Și m-am născut din ape. EMINESCU, O. I 170.
        surse: DLRLC
    • 1.2. apartenența.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 5 exemple
      exemple
      • Țara ta.
        surse: DEX '09
      • Cetesc în ochii tăi că ești neînduplecat. SADOVEANU, N. P. 34.
        surse: DLRLC
      • Atîta am vrut să aflu din gura ta. CREANGĂ, P. 206.
        surse: DLRLC
      • Tresar la pasul tău, cînd treci. EMINESCU, O. I 211.
        surse: DLRLC
      • Adă-mi fața ta voioasă Ș-ai tăi ochi de dizmierdat. ALECSANDRI, P. I 9.
        surse: DLRLC
    • 1.3. dependența în legătură cu termeni care denumesc persoane considerate în raportul lor față de persoana căreia i se adresează vorbitorul.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 4 exemple
      exemple
      • Uite, aici e Elisabeta, nevasta ta, cu toți copiii tăi. SAHIA, N. 53.
        surse: DLRLC
      • Ziceau boierii: tatăl tău de aci înainte e bătrîn. ISPIRESCU, L. 3.
        surse: DLRLC
      • Frații tăi au dovedit că nu au inimă într-înșii și din partea lor mi-am luat toată nădejdea. CREANGĂ, P. 193.
        surse: DLRLC
      • (numai) singular (Enclitic, însoțind un nume de rudenie sau un nume care indică orice raporturi sociale) Eu, mîndruță, nu-s de vină, Că-i de vină maică-ta. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 257.
        surse: DLRLC
  • 2. Poate avea valoare subiectivă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
    exemple
    • Călătoria ta va fi grea.
      surse: DEX '09
    • În călătoria ta ai să ai trebuință și de răi și de buni dar să te ferești de omul roș. CREANGĂ, P. 198.
      surse: DLRLC
    • În zadar boltita liră, ce din șapte coarde sună, Tînguirea ta de moarte în cadențele-i adună. EMINESCU, O. I 160.
      surse: DLRLC
    • Zmeule, a sunat ora sfîrșitului tău de pe lumea asta. ALECSANDRI, T. I 465.
      surse: DLRLC
  • 3. Poate avea valoare obiectivă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Grija ta n-o poartă nimeni.
      surse: DEX '09
    • Mă dor de crudul tău amor A pieptului meu coarde. EMINESCU, O. I 172.
      surse: DLRLC
  • 4. Poate fi precedat de cuvinte cu valoare prepozițională.
    surse: DEX '09 DEX '98 attach_file un exemplu
    exemple
    • Împotriva ta.
      surse: DEX '09

etimologie:

tău (pron.)

  • 1. Precedat de articolul „al”, „a”, „ai”, „ale”, înlocuiește numele obiectului posedat și numele celui căruia i se adresează vorbitorul.
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file 4 exemple
    exemple
    • A ta e cartea.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Să închinăm și să ciocnim cupele noastre. A mea de corn ars și prost. A ta de aur bătut cu mărgăritare. C. PETRESCU, R. DR. 11.
      surse: DLRLC
    • Să știu eu atunci, de-oi ajunge cu sănătate, ce-i al tău și ce-i al meu. CREANGĂ, P. 152.
      surse: DLRLC
    • Ce bulendre-s aiste? – Ale mele! – ...Ale tale? ALECSANDRI, T. I 327.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie (Imprecație) Al meu (al tău, al lui etc.) e dracul = mă (te, îl etc.) ia dracul.
      exemple
      • Dacă se rătăcește vreunul sau i se întîmplă ceva, al tău e dracul. PAS, Z. I 257.
        surse: DLRLC
    • 1.2. (la) plural Preocupările, deprinderile, opiniile etc. persoanei căreia i se adresează vorbitorul.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Te gândești numai la ale tale.
        surse: DLRLC
      • 1.2.1. (În legătură cu verbe ca „a rămâne”, „a fi” etc.) Pe-a ta = așa cum vrei tu, cum dorești tu.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.3. popular masculin sau feminin Soțul sau soția persoanei căreia i se adresează vorbitorul.
      surse: DEX '09 DEX '98 attach_file un exemplu
      exemple
      • Tot vei fi odată, zău, Tu a mea și eu al tău. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 60.
        surse: DLRLC
    • 1.4. masculin (la) plural Familia de care ține persoana căreia i se adresează vorbitorul; rudele, prietenii, partizanii ei.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Nu-ți dau voie ai tăi să vii.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • Tu te găsești sănătos între ai tăi, înfășurat de dragoste. SAHIA, N. 53.
        surse: DLRLC
      • Deseară vin la voi, Copiliță hăi! Să te cer de la ai tăi. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 366.
        surse: DLRLC
    • 1.5. masculin sau feminin (la) singular Lucrurile personale, proprietatea, avutul persoanei căreia i se adresează vorbitorul.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Ideile mele cu ale tale nu se potrivesc.
        surse: DLRLC

etimologie: