17 definiții pentru talangă talancă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TALÁNGĂ, tălăngi, s. f. Clopot care se atârnă la gâtul vitelor și al oilor; balangă; sunetul produs de un astfel de clopot. [Var.: taláncă s. f.-] – Cf. balangă.

talangă sf [At: CIHAC II, 241 / V: (reg) ~ncă / Pl: tălăngi, (rar) ~lăngi, ~nge / E: talang cf balangă] 1 Clopot care se atârnă la gâtul vitelor sau al oilor Si: (reg) tângalău, toangă, tololoancă, troscot2 (2). 2 (Reg; îe) A fi ~ga târgului A răspândi zvonuri. 3 Sunetul produs de talangă (1). 4 (Înv) Limbă de clopot. 5 (Fam; dep) Bijuterii (medalion, cercei etc.) de dimensiuni mari, care atârnă.

TALÁNGĂ, tălăngi, s. f. Clopot care se atârnă la gâtul vitelor și al oilor; balangă; sunetul produs de un astfel de clopot. [Var.: taláncă s. f.] – Cf. balangă.

TALÁNGĂ, tălăngi, s. f. 1. Clopot mic de metal care se pune la gîtul vitelor sau al oilor. Sunetul moale al tălăngilor răzbătea din vreme în vreme ca dintr-o depărtare nesfîrșită. SADOVEANU, O. III 319. Sunet de tălăngi se-ngînă. TOPÎRCEANU, P. 128. Tot mai rar se desprindea din depărtări un lătrat de cîne, un sunet de talangă, un glas de bucium. HOGAȘ, M. N. 132. ◊ (Glumeț) «Junimea» începe; talanga mă cheamă. CARAGIALE, O. VII 291. ◊ (Poetic) Plîng tilingi, tălăngi răspund. Soarele apune, Glas de bucium sună-n fund Ca o rugăciune. IOSIF, P. 52. 2. Sunet produs de o talangă (1). De departe tare, abia se auzea talanga de la o turmă care se apropia. SADOVEANU, O. VII 207. Nu se auzeau decît tălăngile din ce în ce mai depărtate ale turmelor. GALACTION, O. I 167. Pătrunză talanga Al serii rece vînt Deasupră-mi teiul sfînt Să-și scuture creanga. EMINESCU, O. I 216. – Pl. și: talange (EMINESCU, O. IV 128). – Variantă: taláncă (CREANGĂ, A. 38, CONTEMPOERANUL, VII 102) s. f.

TALÁNGĂ tălăngi f. 1) Clopot de dimensiuni reduse care se atârnă la gâtul vitelor. 2) Sunet produs de un asemenea clopot. [G.-D. tălăngii] /Din talang

talángă și -ncă f., pl. e și tălăngĭ, -ncĭ (ca și balangă, dalangă. V. telincă și tilincă). Un fel de clopot supțire (!) care sună dogit și care se atîrnă de gîtu vitelor ca să le auzĭ cînd se rătăcesc pin pădure. – Și teleancă, pl. encĭ (Mold. sud), și telincă (Mold.). V. acĭoaĭe, harang, izvon.

TALÁNCĂ s. f. v. talangă.

talancă (talangă) f. clopot mare la gâtul vacilor: cu talanca dela oi CR. saud pe valuri vânturi, din munte talanga EM. [Onomatopee, după sunetul ei tanga-langa!].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

talángă s. f., g.-d. art. tălắngii; pl. tălắngi

talángă s. f., g.-d. art. tălăngii; pl. tălăngi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TALÁNGĂ s. balangă, clopot, (Mold., Transilv. și Maram.) țingălău, (Transilv.) țoangă. (~ atârnată de gâtul vitelor.)

TALANGĂ s. balangă, clopot, (Mold., Transilv. și Maram.) țingălău, (Transilv.) țoangă. (~ atîrnată de gîtul vitelor.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

talángă (-ắngi), s. f. – Balangă, clopoțel. – Var. talancă. Creație expresivă, cf. bălăngăni, tilincă. Uneori se folosește ca interj., talang, pentru a imita sunetul tălăngii. – Der. tălăngi (var. tălăngăni, tălăncăni), vb. (a agita, a bate talanga).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

talangă (it. campanaccio; fr. cloche de vache; germ. Kuhglocke), instrument de percuție idiofon fabricat din aramă, având forma unui trunchi de con turtit. În orch. simf. se folosesc mai multe tipuri de t.: cow bell, o t. fără limbă, fixată pe un suport și având o lungime de 10-15 cm. Sunetul se obține lovind instr. cu o baghetă (2) sau două din metal sau de tobă mică*. Almglocken, o t. originară din Alpii Bavariei. Ca formă nu diferă de cow bell doar că este mai mare (20-40 cm). În orch. se utilizează două asemenea t. de dimensiuni diferite; t. carpatină, o t. cu limbă, fără dimensiune precisă; sunetul se obține prin mișcare (instrumentul fiind ținut de o curea).

Intrare: talangă
substantiv feminin (F83)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • talangă
  • talanga
plural
  • tălăngi
  • tălăngile
genitiv-dativ singular
  • tălăngi
  • tălăngii
plural
  • tălăngi
  • tălăngilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F82)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • talancă
  • talanca
plural
  • tălănci
  • tălăncile
genitiv-dativ singular
  • tălănci
  • tălăncii
plural
  • tălănci
  • tălăncilor
vocativ singular
plural

talangă talancă

  • 1. Clopot care se atârnă la gâtul vitelor și al oilor; sunetul produs de un astfel de clopot.
    exemple
    • Sunetul moale al tălăngilor răzbătea din vreme în vreme ca dintr-o depărtare nesfîrșită. SADOVEANU, O. III 319.
      surse: DLRLC
    • Sunet de tălăngi se-ngînă. TOPÎRCEANU, P. 128.
      surse: DLRLC
    • Tot mai rar se desprindea din depărtări un lătrat de cîne, un sunet de talangă, un glas de bucium. HOGAȘ, M. N. 132.
      surse: DLRLC
    • glumeț «Junimea» începe; talanga mă cheamă. CARAGIALE, O. VII 291.
      surse: DLRLC
    • poetic Plîng tilingi, tălăngi răspund. Soarele apune, Glas de bucium sună-n fund Ca o rugăciune. IOSIF, P. 52.
      surse: DLRLC
    • De departe tare, abia se auzea talanga de la o turmă care se apropia. SADOVEANU, O. VII 207.
      surse: DLRLC
    • Nu se auzeau decît tălăngile din ce în ce mai depărtate ale turmelor. GALACTION, O. I 167.
      surse: DLRLC
    • Pătrunză talanga Al serii rece vînt Deasupră-mi teiul sfînt Să-și scuture creanga. EMINESCU, O. I 216.
      surse: DLRLC
  • comentariu Plural și: talange.
    surse: DLRLC

etimologie:

  • cf. balangă
    surse: DEX '09 DEX '98