2 intrări

27 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TAHIMÉTRU, tahimetre, s. n. 1. Instrument topografic alcătuit dintr-un dispozitiv special, care permite determinarea pe cale optică a distanței până la un punct vizat, prin citire cu ajutorul unei mire așezate în acest punct. 2. Aparat folosit pentru măsurarea vitezei curentului cursurilor de apă. – Din fr. tachymètre.

TAHIMÉTRU, tahimetre, s. n. 1. Instrument topografic alcătuit dintr-un dispozitiv special, care permite determinarea pe cale optică a distanței până la un punct vizat, prin citire cu ajutorul unei mire așezate în acest punct. 2. Aparat folosit pentru măsurarea vitezei curentului cursurilor de apă. – Din fr. tachymètre.

tahimetru sn [At: CADE / V: (înv) tachim~ / Pl: ~re / E: fr tachymètre] 1 Aparat folosit pentrua măsura viteza curentului cursurilor de apă. 2 Instrument topografic care pennite ridicarea topografică rapidă a planurilor și a hărților prin măsurarea distanțelor pe cale optică, derivat dintr-un teodolit în luneta cămia s-au adăugat fire stadimetrice Si: taheometru (2). 3 Instrument pentru determinarea frecvenței mișcărilor unui organ, a turației motoarelor etc.

TAHIMÉTRU, tahimetre, s. n. Teodolit cu un dispozitiv special, care permite determinarea distanței pînă la punctul vizat prin citire pe o miră așezată în acest punct.

TAHIMÉTRU s.n. 1. Instrument prevăzut cu un dispozitiv special, care permite determinarea directă a distanței până la punctul vizat prin citire pe o miră așezată în acest punct; stadimetru; taheometru. 2. Instrument pentru determinarea frecvenței mișcărilor unui organ, turației motoarelor etc.; tahometru; celerimetru. ♦ Aparat pentru măsurarea vitezei curentului cursurilor de apă. [< fr. tachymètre].

TAHIMÉTRU1 s. n. elem. taheometru. ()

TAHIMÉTRU2 /TAHOMÉTRU s. n. 1. instrument pentru măsurarea turației unei piese rotitoare a unei mașini, a turației mașinilor; celerimetru. 2. aparat pentru măsurarea vitezei curentului cursurilor de apă. (< fr. tachymètre, germ. Tachometer)

TAHIMÉTRU ~e n. 1) Instrument geodezic pentru determinarea pe cale optică a distanțelor și diferențelor de nivel de pe teren; stadimetru. 2) Aparat pentru măsurarea vitezei unui curs de apă. [Sil. -me-tru; Var. taheometru] /<fr. tachymetre

TAHEOMÉTRU, taheometre, s. n. Tahimetru. [Pr.: -he-o-. – Var.: (înv.) tahiométru s. n.] – Din fr. tachéomètre.

TAHIOMÉTRU s. n. v. taheometru.

TAHIOMÉTRU s. n. v. taheometru.

taheometru sn [At: COSTINESCU / P: ~he-o~ / V: (înv) ~hio~ / Pl: ~re / E: fr tachéomètre] 1 (Înv) Tahometru (1). 2 Tahimetru (2).

TAHEOMÉTRU, taheometre, s. n. Tahimetru. [Pr.: -he-o-.Var.: (înv.) tahiométru s. n.] – Din fr. tachéomètre.

TAHEOMÉTRU s.n. Tahimetru (1). [< fr. tachéomètre].

TAHEOMÉTRU/TAHIMÉTRU s. n. instrument topografic folosit în taheometrie; celerimetru, stadimetru. (< fr. tachéomètre)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tahimetru (instrument topografic) (desp. -me-tru) s. n., art. tahimetrul; pl. tahimetre

!tahimetru (instrument topografic) (-me-tru) s. n., art. tahimetrul; pl. tahimetre

tahimétru/taheométru (tehn.) s. n. (sil. -tru), art. tahimétrul/taheométrul, pl. tahimétre/taheométre

tahimétru (topogr.) v. taheométru

taheométru (sil. -he-o, -tru)/tahimétru (sil. -tru) (topogr.) s. n., art. taheométrul/tahimétrul; pl. taheométre/tahimétre

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TAHIMETRU s. (TOP.) celerimetru, stadimetru, taheometru.

TAHEOMETRU s. (TOP.) celerimetru, stadimetru, tahimetru.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

TAHEO- „viteză, rapiditate”. ◊ gr. takheos „repede, rapid” > fr. tachéo-, engl. id., germ. id. > rom. taheo-.~graf (v. -graf), s. n., tahigraf* (2); ~metrie (v. -metrie1), s. f., tahimetrie*; ~metru (v. -metru1), s. n., tahimetru* (1).

TAHI- (TACHI-) „repede, rapid”. ◊ gr. takhys „rapid, repede” > fr. tachy-, germ. id., engl. id., it. tachi- > rom. tahi- și tachi-.~auxeză (v. -auxeză), s. f., dezvoltare mai rapidă a unui organ față de altul similar; ~cardie (v. -cardie), s. f., accelerare anormală a ritmului cardiac; ~fagie (v. -fagie), s. f., acțiune de a ingera repede alimentele cu masticație insuficientă; ~femie (v. -femie), s. f., tulburare de vorbire caracterizată prin accelerarea ritmului verbal; ~filaxie (v. -filaxie), s. f., protecție rapidă a organismului obținută prin injectarea unei cantități mici de toxină organică; ~frazie (v. -frazie), s. f., vorbire foarte rapidă; ~frenie (v. -frenie), s. f., procese mintale rapide; ~geneză (tachigeneză) (v. -geneză), s. f., dezvoltare accelerată în filogenie; ~graf (v. -graf), s. n., 1. Aparat înregistrator de viteze. 2. Instrument folosit în topografie la întocmirea planurilor și hărților; sin. taheograf; ~grafie (v. -grafie), s. f., stenografie*; ~grafometru (v. grafo-, v. -metru1), s. n., aparat topografic folosit la măsurarea distanțelor orizontale și a diferențelor de altitudine; ~lalie (v. -lalie), s. f., defect de vorbire caracterizat printr-un debit exagerat de cuvinte; ~metrie (v. -metrie1), s. f., metodă de măsurare indirectă a distanțelor și a diferențelor de nivel dintre anumite puncte de pe teren, cu ajutorul tahimetrului; sin. celerimetrie, taheometrie; ~metru (v. -metru1), s. n., 1. Instrument care permite determinarea directă a distanței pînă la punctul vizat prin citire pe o miră așezată în acest punct; sin. taheometru. 2. Instrument pentru determinarea frecventei mișcărilor unui organ, turației motoarelor etc. sin. celerimetru. 3. Aparat pentru măsurarea vitezei curentului cursurilor de apă; ~pnee (v. -pnee), s. f., accelerarea anormală a ritmului de respirație; ~psihie (v. -psihie), s. f., accelerare anormală a ritmului de gîndire; ~scop (v. -scop), s. n., aparat folosit la studierea pieselor în mișcare ale unui dispozitiv mecanic, cu ajutorul unor fotografii parțiale; ~sistolie (v. -sistolie), s. f., accelerare anormală a sistolelor cardiace; ~sporie (v. -sporie), s. f., răspîndire timpurie și rapidă a semințelor; ~top (v. -top), s. n., instrument tahimetric care servește la măsurători de distanță și de diferențe de nivel, în vederea întocmirii planurilor topografice.

Intrare: tahimetru
tahimetru substantiv neutru
  • silabație: -me-tru info
substantiv neutru (N37)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tahimetru
  • tahimetrul
  • tahimetru‑
plural
  • tahimetre
  • tahimetrele
genitiv-dativ singular
  • tahimetru
  • tahimetrului
plural
  • tahimetre
  • tahimetrelor
vocativ singular
plural
taheometru substantiv neutru
substantiv neutru (N37)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • taheometru
  • taheometrul
  • taheometru‑
plural
  • taheometre
  • taheometrele
genitiv-dativ singular
  • taheometru
  • taheometrului
plural
  • taheometre
  • taheometrelor
vocativ singular
plural
tahometru substantiv neutru
  • silabație: -me-tru info
substantiv neutru (N37)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tahometru
  • tahometrul
  • tahometru‑
plural
  • tahometre
  • tahometrele
genitiv-dativ singular
  • tahometru
  • tahometrului
plural
  • tahometre
  • tahometrelor
vocativ singular
plural
Intrare: taheometru
taheometru substantiv neutru
substantiv neutru (N37)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • taheometru
  • taheometrul
  • taheometru‑
plural
  • taheometre
  • taheometrele
genitiv-dativ singular
  • taheometru
  • taheometrului
plural
  • taheometre
  • taheometrelor
vocativ singular
plural
tahiometru substantiv neutru
substantiv neutru (N37)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tahiometru
  • tahiometrul
  • tahiometru‑
plural
  • tahiometre
  • tahiometrele
genitiv-dativ singular
  • tahiometru
  • tahiometrului
plural
  • tahiometre
  • tahiometrelor
vocativ singular
plural
tahimetru substantiv neutru
  • silabație: -me-tru info
substantiv neutru (N37)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tahimetru
  • tahimetrul
  • tahimetru‑
plural
  • tahimetre
  • tahimetrele
genitiv-dativ singular
  • tahimetru
  • tahimetrului
plural
  • tahimetre
  • tahimetrelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tahimetru, tahimetresubstantiv neutru

  • 1. Instrument topografic alcătuit dintr-un dispozitiv special, care permite determinarea pe cale optică a distanței până la un punct vizat, prin citire cu ajutorul unei mire așezate în acest punct. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. Instrument pentru determinarea frecvenței mișcărilor unui organ, turației motoarelor etc. DN
    • 2.1. Aparat folosit pentru măsurarea vitezei curentului cursurilor de apă. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

taheometru, taheometresubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.