tahimetru sn [At: CADE / V: (înv) tachim~ / Pl: ~re / E: fr tachymètre] 1 Aparat folosit pentrua măsura viteza curentului cursurilor de apă. 2 Instrument topografic care pennite ridicarea topografică rapidă a planurilor și a hărților prin măsurarea distanțelor pe cale optică, derivat dintr-un teodolit în luneta cămia s-au adăugat fire stadimetrice Si: taheometru (2). 3 Instrument pentru determinarea frecvenței mișcărilor unui organ, a turației motoarelor etc.