3 intrări

27 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TĂMÂIOÁSĂ ~e f. 1) Soi de viță de vie cu struguri plăcut mirositori. 2) Vin făcut din struguri de acest soi. /tămâie + suf. ~oasă

tămâioasă f. 1. soiu de struguri tare mirositori cu boabele rotunde dese și verzi; 2. vin tămâios: servii varsă ’n cupe dulcea tămâioasă BOL.

TĂMÂIÓS, -OÁSĂ, tămâioși, -oase, adj., s. f., s. n. 1. Adj. (Despre unele varietăți de fructe, în special de struguri) Care are un gust aromat, asemănător cu aroma de tămâie; muscat. 2. Adj., s. f. (Varietate de viță-de-vie) care produce struguri cu boabele sferice, cărnoase, dese și verzi sau violet-roșcate, puternic aromate. 3. S. f., s. n. Vin făcut din tămâioasă (2). – Tămâie + suf. -os.

tămâios, ~oa [At: POLIZU / Pl: ~oși, ~oase / E: tămâie + -os] 1 a (D. struguri sau vinuri) Care are un gust aromat, asemănător cu cel de tămâie (1) Si: muscat, (reg) mușcător, mușcătareț. 2-3 sfi, a (Reg; șîs pere ~oase) (Pere) aromate, galbene, de formă lunguiață. 4-5 sm, a (Reg; șîs păr -) (Păr) care face tămâioase (2). 6 a (Nob) Cu tămâie (1). 7-8 sf, a (Viță de vie) care produce struguri cu boabele rotunde, cărnoase, dese și verzi, plăcut aromate. 9 sf (Pex) Struguri de tămâioasă 10 sfn Vin făcut din tămâioasă (9). 11 sf (Bot; reg) Tămâiță (6) (Chenopodium botrys). 12 sfp (Bot; reg) Toporaș (9) (Viola odorata). 13 sf (Bot; reg) Vinariță (Asperula odorata). 14 sfa (Reg) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 15 sfa (Reg) Melodie după care se execută dansul tămâioasa (14).

TĂMÂIÓS, -OÁSĂ, tămâioși, -oase, adj., s. f., s. n. 1. Adj. (Despre unele varietăți de fructe, în special de struguri) Care are un gust aromat, asemănător cu aroma de tămâie; muscat. 2. Adj., s. f. (Varietate de viță de vie) care produce struguri cu boabele sferice, cărnoase, dese și verzi sau violet-roșcate, puternic aromate. 3. S. f., s. n. Vin făcut din tămâioasă (2). – Tămâie + suf. -os.

TĂMÎIOÁSĂ s. f. 1. Varietate de viță de vie, ai cărei struguri au boabele dese, rotunde și cărnoase, de culoare verde, plăcut aromate. În vie toate soiurile de struguri... tămîioasă... La TDRG. 2. Vin făcut din tămîioasă (1). Nu știu dacă doamnele nu vor voi să guste o tămîioasă dulce ce se află în mînăstire de treizeci de ani. BOLINTINEANU, O. 435. Sticlele se umplură cu tămîioasă într-o clipă și veselia renăscu în sînul oaspeților. FILIMON, C. 164.

TĂMÎIÓS, -OÁSĂ, tămîioși, -oase, adj. 1. (Despre unele fructe, în special despre struguri) Care are gust plăcut, aromat, asemănător cu cel de tămîie. Un butuc de viță de vie cu ciorchini negri și tămîioși te îmbie să-l guști. I. BOTEZ, ȘC. 223. 2. (Despre vin) Făcut din struguri tămîioși (1). Dădu ordin să se aducă vin tămîios. MIRONESCU, S. A. 109. ◊ (Substantivat, n.) Scoase din pivniță un clondir respectabil de tămîios. C. PETRESCU, Î. II 135.

TĂMÂIÓS ~oásă (~óși, ~oáse) (despre struguri și unele varietăți de fructe) Care are un miros asemănător mirosului de tămâie. /tămâie + suf. ~os

busuioc m. 1. plantă de grădină plăcut mirositoare (Ocimum basilicum): busuiocul joacă un rol mare în credințele și erezurile poporului; el aduce noroc la casa omului, se întrebuințează de babe în descântece și la farmece de dragoste: 2. mănunchiu de busuioc cu care botează preoții. [Bulg. BOSILĬOK (=lat. basilicum)]. ║ a. cu miros de busuioc: poamă busuioacă, Mold. tămâioasă.

tămâios a. care miroase tare și frumos.

tămîĭós, -oásă adj. Vest. Cu miros de tămîĭe: strugure, vin tămîĭos. S. f. Vin tămîĭos. – Mold. busuĭoc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tămâioásă (viță-de-vie, vin) s. f., g.-d. art. tămâioásei

tămâioásă (strugure, vin) s. f., g.-d. art. tămâioásei

tămâiós1 adj. m., pl. tămâióși; f. tămâioásă, pl. tămâioáse

tămâiós adj. m., pl. tămâióși; f. sg. tămâioásă, pl. tămâioáse


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TĂMÂIOÁSĂ s. v. tămâiță.

TĂMÂIOÁSĂ s. busuioacă. (A băut o ~.)

arată toate definițiile

Intrare: tămâioasă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tămâioa
  • tămâioasa
plural
  • tămâioase
  • tămâioasele
genitiv-dativ singular
  • tămâioase
  • tămâioasei
plural
  • tămâioase
  • tămâioaselor
vocativ singular
plural
Intrare: tămâioasă
tămâioasă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: tămâios
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tămâios
  • tămâiosul
  • tămâiosu‑
  • tămâioa
  • tămâioasa
plural
  • tămâioși
  • tămâioșii
  • tămâioase
  • tămâioasele
genitiv-dativ singular
  • tămâios
  • tămâiosului
  • tămâioase
  • tămâioasei
plural
  • tămâioși
  • tămâioșilor
  • tămâioase
  • tămâioaselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)