14 definiții pentru tălmăci


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TĂLMĂCÍ, tălmăcesc, vb. IV. Tranz. 1. A traduce un text dintr-o limbă în alta. 2. A interpreta, a tâlcui. 3. A explica, a lămuri; a dezlega, a desluși, a ghici o problemă, o întrebare etc. ♦ Refl. recipr. (Pop.) A-și da explicații, a se lămuri; a se sfătui, a se înțelege cu cineva. 4. A exprima, a exterioriza. – Din sl. tlumaci.

TĂLMĂCÍ, tălmăcesc, vb. IV. Tranz. 1. A traduce un text dintr-o limbă în alta. 2. A interpreta, a tâlcui. 3. A explica, a lămuri; a dezlega, a desluși, a ghici o problemă, o întrebare etc. ♦ Refl. recipr. (Pop.) A-și da explicații, a se lămuri; a se sfătui, a se înțelege cu cineva. 4. A exprima, a exterioriza. – Din sl. tlŭmačĩ.

TĂLMĂCÍ, tălmăcesc, vb. IV. Tranz. 1. A traduce un text dintr-o limbă în alta. [Operele lui M. Gorki] sînt astăzi o bogăție a poporului rus și a tuturor popoarelor lumii în ale căror limbi minunata sa operă a fost tălmăcită. STANCU, U.R.S.S. 26. ◊ Refl. pas. Oaspeții cerură cu îndărătnicie să li se tălmăcească versurile latinești. VORNIC, P. 238. 2. A interpreta, a tîlcui. Ursuzenia ta a fost tălmăcită ca semn al oboselii. PAS, Z. I 267. Lămurea și tălmăcea vestea cea proaspătă. SADOVEANU, O. VII 79. 3. A explica, a lămuri. Căutai să-mi tălmăcesc pricina. HOGAȘ, M. N. 94. N-oi mai uita mai ales ochii mici și vărgați ai ctitorului care-mi tălmăcea zugrăvelile. DELAVRANCEA, H. T. 6. Pare-mi-se, dragă Smărăndiță, că ți-am înțeles planul.Dacă l-ai înțeles... cu atît mai bine, pentru că n-oi fi silită să ți-l tălmăcesc. ALECSANDRI, T. 299. ◊ Absol. Mai bine ce v-am tălmăcit, și un copil putea să înțeleagă. CREANGĂ, O. A. 107. ♦ A dezlega, a ghici. Să închipuim niște întrebări atît de grele, încît să nu le poată tălmăci. NEGRUZZI, S. I 12. ♦ Refl. reciproc. A se lămuri, a se explica. Să ne tălmăcim, da, să ne tălmăcim, asta o cerem și noi. CARAGIALE, O. I 123. Mă duc să mă tălmăcesc cu cuconu Grigori. ALECSANDRI, T. I 51. ♦ (Rar) A se înțelege cu cineva. Îi venea... cam greu să se tălmăcească cu domnul Wondracek, un om care nici nu știa romînește. SLAVICI, N. I 162. 4. A exprima, a exterioriza. Doina plîngea pe strune, tălmăcind o patimă adîncă. SADOVEANU, O. I 301. Cea mai înțeleaptă limbă este limba care agiută pe om a-și tălmăci gîndul într-un chip ca toți ascultătorii să-l poată înțelege. RUSSO, O. 56. ◊ Refl. pas. Doina de la munte, acea melodie curat romînească, în care toată inima omului se tălmăcește prin suspinuri puternice și prin note dulci și duioase. ALECSANDRI, O. P. 241.

A TĂLMĂCÍ ~ésc tranz. 1) (texte) A transpune dintr-o limbă în alta; a tâlcui; a traduce. 2) (lecții, teme, fenomene, fapte etc.) A expune clar, comentând pe larg; a tâlcui; a lămuri; a explica. 3) A supune unei interpretări personale. 4) A da pe față; a exterioroza. /<sl. tlumațiti

A SE TĂLMĂCÍ mă ~ésc intranz. rar A ajunge (concomitent) la o înțelegere (unul cu altul). /<sl. tlumațiti

tâlmăcì v. 1. a interpreta; 2. a se explica: să ne tălmăcim puținel. [Slav. TLŬMAČITI].

tălmăcésc v. tr. (vsl. tlŭmačiti, a traduce). Traduc, explic pin altă limbă saŭ expresiune. V. tîlcuĭesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tălmăcí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tălmăcésc, imperf. 3 sg. tălmăceá; conj. prez. 3 să tălmăceáscă

tălmăcí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tălmăcésc, imperf. 3 sg. tălmăceá; conj. prez. 3 sg. și pl. tălmăceáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TĂLMĂCÍ vb. 1. v. traduce. 2. v. interpreta.

TĂLMĂCI vb. 1. a traduce, a transpune, (înv. și reg.) a tîlcui, (înv.) a da, a izvodi, a întoarce, a preface, a prepune, a primeni, a scoate. (A ~ o poezie dintr-o limbă în alta.) 2. a interpreta, a tîlcui. (Îi ~ visul avut.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

tălmăcí (-césc, -ít), vb.1. A interpreta, a traduce. – 2. A explica, a comenta. – 3. (Refl.) A se lămuri cu cineva, a clarifica. – Var. tîlmaci (și der.). Sl. tlŭmačiti (Cihac, II, 400), cf. sb., cr. tolmačiti, pol. tlomaczyć, mag. tolmácsol. Este cuvînt oriental, cf. cuman. telmać (Kuun 105). – Der. tălmăci, s. m. (interpret, traducător), din sl. tlŭmăcŭ, cf. rus. tolmač, germ. Dolmetsch; tălmăciar, s. m. (înv., interpret); tălmăcitor, s. m. (interpret); tălmăcitură, s. f. (înv., explicație, interpretare); tanaci, s. m. (interpret), din mag. tanács (Drăganu, Omagiu lui I. Bianu, București 1927, 137).

Intrare: tălmăci
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tălmăci
  • tălmăcire
  • tălmăcit
  • tălmăcitu‑
  • tălmăcind
  • tălmăcindu‑
singular plural
  • tălmăcește
  • tălmăciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tălmăcesc
(să)
  • tălmăcesc
  • tălmăceam
  • tălmăcii
  • tălmăcisem
a II-a (tu)
  • tălmăcești
(să)
  • tălmăcești
  • tălmăceai
  • tălmăciși
  • tălmăciseși
a III-a (el, ea)
  • tălmăcește
(să)
  • tălmăcească
  • tălmăcea
  • tălmăci
  • tălmăcise
plural I (noi)
  • tălmăcim
(să)
  • tălmăcim
  • tălmăceam
  • tălmăcirăm
  • tălmăciserăm
  • tălmăcisem
a II-a (voi)
  • tălmăciți
(să)
  • tălmăciți
  • tălmăceați
  • tălmăcirăți
  • tălmăciserăți
  • tălmăciseți
a III-a (ei, ele)
  • tălmăcesc
(să)
  • tălmăcească
  • tălmăceau
  • tălmăci
  • tălmăciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tălmăci

  • 1. A traduce un text dintr-o limbă în alta.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: traduce attach_file 2 exemple
    exemple
    • [Operele lui M. Gorki] sînt astăzi o bogăție a poporului rus și a tuturor popoarelor lumii în ale căror limbi minunata sa operă a fost tălmăcită. STANCU, U.R.S.S. 26.
      surse: DLRLC
    • reflexiv pasiv Oaspeții cerură cu îndărătnicie să li se tălmăcească versurile latinești. VORNIC, P. 238.
      surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Ursuzenia ta a fost tălmăcită ca semn al oboselii. PAS, Z. I 267.
      surse: DLRLC
    • Lămurea și tălmăcea vestea cea proaspătă. SADOVEANU, O. VII 79.
      surse: DLRLC
  • 3. A explica, a lămuri; a dezlega, a desluși, a ghici o problemă, o întrebare etc.
    exemple
    • Căutai să-mi tălmăcesc pricina. HOGAȘ, M. N. 94.
      surse: DLRLC
    • N-oi mai uita mai ales ochii mici și vărgați ai ctitorului care-mi tălmăcea zugrăvelile. DELAVRANCEA, H. T. 6.
      surse: DLRLC
    • Pare-mi-se, dragă Smărăndiță, că ți-am înțeles planul. – Dacă l-ai înțeles... cu atît mai bine, pentru că n-oi fi silită să ți-l tălmăcesc. ALECSANDRI, T. 299.
      surse: DLRLC
    • absolut Mai bine ce v-am tălmăcit, și un copil putea să înțeleagă. CREANGĂ, O. A. 107.
      surse: DLRLC
    • Să închipuim niște întrebări atît de grele, încît să nu le poată tălmăci. NEGRUZZI, S. I 12.
      surse: DLRLC
    • 3.1. reflexiv reciproc popular A-și da explicații, a se lămuri; a se sfătui, a se înțelege cu cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: lămuri sfătui înțelege attach_file 3 exemple
      exemple
      • Să ne tălmăcim, da, să ne tălmăcim, asta o cerem și noi. CARAGIALE, O. I 123.
        surse: DLRLC
      • Mă duc să mă tălmăcesc cu cuconu Grigori. ALECSANDRI, T. I 51.
        surse: DLRLC
      • Îi venea... cam greu să se tălmăcească cu domnul Wondracek, un om care nici nu știa romînește. SLAVICI, N. I 162.
        surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Doina plîngea pe strune, tălmăcind o patimă adîncă. SADOVEANU, O. I 301.
      surse: DLRLC
    • Cea mai înțeleaptă limbă este limba care agiută pe om a-și tălmăci gîndul într-un chip ca toți ascultătorii să-l poată înțelege. RUSSO, O. 56.
      surse: DLRLC
    • reflexiv pasiv Doina de la munte, acea melodie curat romînească, în care toată inima omului se tălmăcește prin suspinuri puternice și prin note dulci și duioase. ALECSANDRI, O. P. 241.
      surse: DLRLC

etimologie: