ȘUSTĂR, șustări, s. m. (Reg.) cizmar. [Var.: șuștăr, șușter s. m.] – Din germ. Schuster.

ȘUȘTĂR s. m. v. șustăr.

ȘUȘTER s. m. v. șustăr.

gitar sn vz șiștariu block

siștar sn vz șiștar¹

suștar sn vz șiștar¹

suștăr sm vz șuștăr

sușter sm vz șuștăr

șăștar sn vz șiștar¹

șistar sn vz șiștar¹

șiștar² sn [At: I. IONESCU, M. 712 / Pl: ~e / E: srb šestar „compas”] (Ban; Olt) Unealtă asemănătoare cu compasul, folosită în rotărie Si: (reg) șișteală² (1), șiștoare¹.

șiștar¹ sn [At: KLEIN, D. 425 / V: (reg) ciuș~, git~, jit~, siș~, suș~, șăș~, șist~, șit~ (Pl: ~uri), șoș~, șt~, șust~, șuș~ (Pl: ~uri), șușter / Pl: ~e / E: ns cf slv шестаръ] (Reg) 1 Vas de lemn sau de metal (cu toartă), de obicei cu gura mai largă decât baza, folosit mai ales la muls Si: (reg) doniță (1). 2 (Rar) Cantitatea de lichid conținută într-un șiștar¹ (1).

șitar sn vz șiștar¹

șoștar sn vz șiștar¹

ștar² sn vz șiștar¹

șustar sn vz șiștar¹

șustăr sm vz șuștăr

șuster¹ sm vz șuștăr

șuștar sn vz șiștar¹

șuștăr sm [At: PR. DRAM. 113 / V: (reg) su~, sușter, șust~, șuster, ~ter / Pl: ~i / E: ger Schuster, mg suszter] (Reg) 1 Cizmar. 2 (Îf șuștăr) Meșteșugar care lucrează prost. 3 (Pex; îaf) Persoană neîndemânatică. 4 (Ent) Repede (Cicindela campestris).

șușter² sm vz șuștăr

șușter³ sn vz șiștar¹

ȘUȘTĂR, șuștări, s. m. (Reg.) Cizmar. [Var.: șușter s. m.] – Din germ. Schuster.

ȘUȘTER s. m. v. șuștăr.

ȘIȘTAR, șiștare, s. n. Vas cu toartă cu gura mai largă decît baza, făcut din doage de lemn sau din metal și folosit pentru muls laptele ori pentru scurs zerul din caș. V. doniță, găleată. Laptele țîșnea aburind cald în șiștar. Femeia vorbea singură cu vita. C. PETRESCU, Î. II 160. Irina intră în casă cu ochii în pămînt, ținînd în mînă un șiștar cu lapte. BUJOR, S. 85. Ilinca trase șiștarul de sub ugerul vacii, îl puse deoparte și... alergă bucuroasă înaintea mă-sii. VLAHUȚĂ, O. AL. I 51. – Variante: șuștar (SEVASTOS, N. 290), șistar (DELAVRANCEA, A. 106) s. n.

ȘUȘTAR s. n. v. șiștar.

ȘIȘTAR ~e n. 1) Vas (din doage) cu gura mai largă decât baza, prevăzut cu toartă și folosit pentru mulsul laptelui; doniță. 2) Conținutul unui astfel de vas. /cf. sl. šestaru

șiștar n. găleată de muls oile. [Slav. SESTARŬ (din lat. SEXTARIUS)].

șuștar n. V. șiștar.

șiștár, șuștár și șitár n., pl. e (vsl. šestarŭ, d. lat. sextarius, a șesea parte din congius, o măsură p. lichide). Doniță de muls orĭ de strîns zeru scurs din caș.

șitár, V. șiștar.

șuștár, V. șiștar.

șiștar s. n., pl. șiștare

!șustăr (reg.) s. m., pl. șustări

șiștar s. n., pl. șiștare

șustăr / șuștăr (reg.) s. m., pl. șustări / șuștări

șuștăr v. șustăr

șiștar s. n., pl. șiștare

șuștăr/șustăr s. m., pl. șuștări/șustări

șiștar, -re.

șiștar (-re), s. n. – Căldare, vas pentru muls. – Var. Trans. șuștar. Lat. sextarius, prin intermediul sl. šestarŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 53; Cihac, II, 398; Conev; Tiktin; cf. REW 7887).

șuștăr (-ri), s. m. – (Trans. de N) Cizmar. Germ. Schuster.

șustăr, șustări s. m. (intl., înv.) 1. patron, șef. 2. om priceput în afaceri / la aranjamente / la combinații.

ȘIȘTAR s. (reg.) bărbânță, (Transilv. și Ban.) cart, (prin Ban.) secter, (Transilv., Maram. și Mold.) toc.

ȘUȘTĂR s. v. cizmar, pantofar.

ȘIȘTAR s. (reg.) bărbînță, (Transilv. și Ban.) cart, (prin Ban.) secter, (Transilv., Maram. și Mold.) toc.

șuștăr s. v. CIZMAR. PANTOFAR.

șiștar, șiștare, s.n. (reg.) unealtă asemănătoare cu compasul, folosită în rotărie; șișteală, șistoare.

șuștăr, șuștări, s.m. (reg.) 1. cizmar. 2. (în forma: șustăr) meșter-strică. 3. gândăcel de culoare arămie, verde-deschis pe spate, cu puncte albe pe fiecare elitră; repede.

șúștăr, șușteri, (șușter), s.m. (reg.) Cizmar, pantofar. ■ (onom.) Șușteru, poreclă în Rohia și în Poienile de sub Munte. – Din germ. Schuster „cizmar” (DER, DEX, MDA).

șuștăr, șușteri, (șușter), s.m. – (reg.) Cizmar, pantofar. ♦ (onom.) Șușteru, poreclă în Rohia (Birdas, 1994: 83); Șușter, poreclă în Poienile de sub Munte. – Din germ. Schuster „cizmar” (DER, DEX, MDA).

șuștăr, șușteri, (șușter), s.m. – Cizmar, pantofar. Șușteru, poreclă în Rohia (Birdas 1994: 83). – Din germ. Schuster „cizmar”.