2 intrări

27 de definiții

din care

Explicative DEX

SUPLIMENTAR, -Ă, suplimentari, -e, adj. Care se adaugă pe deasupra, care completează ceva; care este în plus (peste ceea ce este normal); folosit ca supliment. ◊ Unghiuri sau arce suplimentare = unghiuri sau arce a căror sumă este egală cu două unghiuri drepte (180°). – Din fr. supplémentaire.

SUPLIMENTAR, -Ă, suplimentari, -e, adj. Care se adaugă pe deasupra, care completează ceva; care este în plus (peste ceea ce este normal); folosit ca supliment. ◊ Unghiuri sau arce suplimentare = unghiuri sau arce a căror sumă este egală cu două unghiuri drepte (180°). – Din fr. supplémentaire.

SUPLIMENTARE, suplimentări, s. f. Acțiunea de a suplimenta.V. suplimenta.

SUPLIMENTARE, suplimentări, s. f. Acțiunea de a suplimenta.V. suplimenta.

suplementar, a vz suplimentar

suplementariu, ~ie a vz suplimentar

suplimentar, [At: I. GOLESCU, C. / V: (înv) ~iu, ~rie, ~lem~, ~lementariu, / Pl: ~i, ~e / E: fr supplémentaire] 1 a (D. pagini, d. foi, d. texte etc.) Care este pus în plus față de numărul de pagini obișnuit al textului unei scrieri, completând textul ori suplinind lipsuri ale acestuia, sau care formează o fasciculă separată, având un caracter literar, distractiv etc. 2 a Care se adaugă la o anumită cantitate pentru a completa, pentru a întregi sau ca surplus. 3 a (D. obiecte, produse, instalații sau d. obligații, proiecte, activități etc.) Care se efectuează sau se află în plus peste ceea ce este în mod normal Si: complementar (1) întregitor, subsidiar, (liv) adițional (1), (rar) complinitor (3). 4 a (Îs) Oră ~ă Oră de muncă efectuată în plus, peste programul fixat. 6 a (Îs) Unghiuri (sau arce) suplementare Unghiuri (sau arce) a căror sumă este egală cu 2 unghiuri drepte (1800).

suplimentare sf [At: BO (1951), 807 / Pl: ~tări / E: suplimenta] Mărire cu un supliment (3) a unor sume, posturi, acțiuni etc.

suplimentariu, ~re a vz suplimentar

SUPLEMENTAR, -Ă adj. v. suplimentar.

SUPLIMENTAR, -Ă, suplimentari, -e, adj. Care se adaugă (la ceva), care este sau se efectuează în plus (peste ceea ce este normal), care completează (ceva). Acum duruiau surd, în încăperea extremă, mașina de cusut. Croitoreasa cu lucru suplimentar de noapte. C. PETRESCU, C. V. 49. ◊ Ore suplimentare = ore de muncă efectuate în plus, peste programul fixat. Unghiuri suplimentare = unghiuri care formează împreună 180°. – Variantă: suplementar, -ă adj.

SUPLEMENTAR, -Ă adj. v. suplimentar.

SUPLIMENTAR, -Ă adj. Care se adaugă (la ceva), folosit ca supliment. ◊ Unghi suplimentar = unghi care, împreună cu un unghi dat, formează 180 de grade. [Var. suplementar, -ă adj. / cf. fr. supplémentaire].

SUPLIMENTARE s.f. Acțiunea de a suplimenta și rezultatul ei. [< suplimenta].

SUPLIMENTAR, -Ă adj. care se adaugă (la ceva); folosit ca supliment. ♦ care este în plus. ♦ unghi ~ = unghi care, împreună cu un unghi dat, formează 180°; ore ~ e = ore de muncă efectuate peste norma obișnuită. (< fr. supplémentaire)

SUPLIMENTAR ~ă (~i, ~e) Care se adaugă la ceva; folosit în calitate de supliment; adăugător. Plată ~ă. Venit ~.Unghiuri ~e unghiuri care, luate împreună, formează 180°. /<fr. supplémentaire

suplementar a. ce servă de suplement: credit suplementar.

*suplementár, -ă adj. (d. suplement; fr. supplémentaire). Care servește ca suplement: credit suplementar. Adv. În mod suplementar.

Ortografice DOOM

suplimentar (desp. su-pli-) adj. m., pl. suplimentari; f. suplimenta, pl. suplimentare

suplimentare (desp. su-pli-) s. f., g.-d. art. suplimentării; pl. suplimentări

suplimentar (su-pli-) adj. m., pl. suplimentari; f. suplimentară, pl. suplimentare

suplimentare (su-pli-) s. f., g.-d. art. suplimentării; pl. suplimentări

suplimentar adj. m. (sil. -pli-), pl. suplimentari; f. sg. suplimentară, pl. suplimentare

suplimentare s. f. (sil. -pli-), g.-d. art. suplimentării; pl. suplimentări

Jargon

SUPLIMENTAR, -Ă adj. (cf. fr. supplementaire): în sintagmele element predicativ suplimentar, intonație suplimentară și predicativă suplimentară (v.).

element predicativ suplimentar, parte de vorbire în primul rând nominală (substantiv, adjectiv, pronume, numeral) care poartă accentul predicativ într-un enunț, întrucât exprimă un atribut al numelui subiect ori complement, nu numai prin acord sau congruență semantică, ci și prin intermediul verbului (predicativ), ca și cum acesta ar fi un auxiliar copulativ (A): „Mergi sănătos, drumețe!” (Șt. O. Iosif)

Enciclopedice

CALL OF MORE (expresie engl. „cerere de suplimentare”) [kɔ:ləvmɔ:] Formulă de comerț folosită în promovarea vînzărilor care oferă posibilitatea ca, în cazul unei cumpărări ferme, la scadența fixată, să poată fi ridicată o cantitate dublă față de cea inițială.

Sinonime

SUPLIMENTAR adj. 1. (livr.) adițional. (Taxe ~.) 2. complementar, întregitor, subsidiar, (rar) complinitor. (Lămuriri ~.)

SUPLIMENTAR adj. 1. (livr.) adițional. (Taxe ~.) 2. complementar, întregitor, subsidiar, (rar) complinitor. (Lămuriri ~.)

Intrare: suplimentar
suplimentar adjectiv
  • silabație: su-pli- info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • suplimentar
  • suplimentarul
  • suplimentaru‑
  • suplimenta
  • suplimentara
plural
  • suplimentari
  • suplimentarii
  • suplimentare
  • suplimentarele
genitiv-dativ singular
  • suplimentar
  • suplimentarului
  • suplimentare
  • suplimentarei
plural
  • suplimentari
  • suplimentarilor
  • suplimentare
  • suplimentarelor
vocativ singular
plural
suplementar adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • suplementar
  • suplementarul
  • suplementaru‑
  • suplementa
  • suplementara
plural
  • suplementari
  • suplementarii
  • suplementare
  • suplementarele
genitiv-dativ singular
  • suplementar
  • suplementarului
  • suplementare
  • suplementarei
plural
  • suplementari
  • suplementarilor
  • suplementare
  • suplementarelor
vocativ singular
plural
suplimentariu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
suplementariu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: suplimentare
suplimentare substantiv feminin
  • silabație: su-pli- info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • suplimentare
  • suplimentarea
plural
  • suplimentări
  • suplimentările
genitiv-dativ singular
  • suplimentări
  • suplimentării
plural
  • suplimentări
  • suplimentărilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

suplimentar, suplimentaadjectiv

  • 1. Care se adaugă pe deasupra, care completează ceva; care este în plus (peste ceea ce este normal); folosit ca supliment. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Acum duruiau surd, în încăperea extremă, mașina de cusut. Croitoreasa cu lucru suplimentar de noapte. C. PETRESCU, C. V. 49. DLRLC
    • 1.1. Ore suplimentare = ore de muncă efectuate în plus, peste programul fixat. DLRLC MDN '00
    • 1.2. Unghiuri sau arce suplimentare = unghiuri sau arce a căror sumă este egală cu două unghiuri drepte (180°). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

suplimentare, suplimentărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a suplimenta. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
  • vezi suplimenta DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.