15 definiții pentru subsol


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUBSÓL, subsoluri, s. n. 1. Partea de pământ aflată sub suprafața solului; totalitatea formațiunilor geologice mai vechi decât pătura actuală de sol. 2. Totalitatea încăperilor dintr-o clădire, situate, total sau parțial, sub nivelul solului. 3. Loc în partea de jos a paginilor unei cărți, a unui periodic, rezervat notelor explicative; p. ext. notă explicativă dată în acest spațiu. ♦ Partea de jos a unei pagini de ziar, de periodic, de obicei despărțită de restul paginii printr-o linie orizontală, unde se publică, adesea pe toată lungimea foii, recenzii, articole cu subiect literar, științific etc. – Sub1- + sol (după fr. sous-sol).

SUBSÓL, subsoluri, s. n. 1. Partea de pământ aflată sub suprafața solului; totalitatea formațiilor geologice mai vechi decât pătura actuală de sol. 2. Totalitatea încăperilor dintr-o clădire situate, total sau parțial, sub nivelul solului. 3. Loc în partea de jos a paginilor unei cărți, a unui periodic, rezervat notelor explicative; p. ext. notă explicativă dată în acest spațiu. ♦ Partea de jos a unei pagini de ziar, de periodic, de obicei despărțită de restul paginii printr-o linie orizontală, unde se publică, adesea pe toată lungimea foii, recenzii, articole cu subiect literar, științific etc. – Sub1- + sol (după fr. sous-sol).

SUBSÓL, subsoluri, s. n. 1. Partea de pămînt de sub suprafața solului. ♦ Ansamblul formațiilor geologice așezate sub straturile superioare ale pămîntului. Petrolul, cărbunele, gazul metan, metalele și alte bogății ale subsolului constituie o bază sigură pentru dezvoltarea industriei socialiste. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2751. ◊ Fig.. Bogăția limbii populare și a spiritului popular au rămas un subsol neexploatat. IBRĂILEANU, SP. CR. 20. 2. Totalitatea încăperilor dintr-o clădire, situate sub nivelul solului. Coborîm în subsolul Palatului de iarnă, semnăm într-un registru, ni se deschid uși groase și înalte de fier. STANCU, U.R.S.S. 121. Dintr-un subsol răsună o melodie monotonă. C. PETRESCU, S. 194. 3. Loc în partea de jos a paginilor unei cărți, rezervat notelor explicative. ♦ Partea de jos a unei pagini de ziar, despărțită de restul paginii printr-o linie orizontală, unde se publică, de obicei pe toată lărgimea foii, recenzii, articole cu subiect literar sau științific etc. Am reușit a umple un întreg subsol de gazetă într-un timp record și cu un minimum de efort. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 111, 4/6.

SUBSÓL s.n. 1. Partea imediat inferioară solului, de sub suprafața Pământului; totalitatea rocilor aflate sub nivelul solului. 2. Parte a unei clădiri aflată sub nivelul solului. 3. Loc în partea de jos a paginilor unei cărți, unde se tipăresc note explicative. ♦ Partea de jos a unei pagini de publicație periodică, unde se publică pe întreaga lungime a foii recenzii, articole literare sau științifice etc. [< sub- + sol, după fr. sous-sol].

SUBSÓL s. n. 1. partea imediat inferioară solului, de sub suprafața Pământului; totalitatea rocilor aflate sub nivelul solului. 2. parte a unei clădiri sub nivelul solului. 3. loc în partea de jos a unei cărți unde se tipăresc note explicative. ◊ partea de jos a unei pagini de publicație periodică unde se publică pe întreaga lungime a foii recenzii, articole literare sau științifice etc. (după fr. sous-sol)

SUBSÓL ~uri n. 1) Parte a scoarței terestre situate dedesubtul solului. 2) Parte a unei clădiri situată mai jos de suprafața solului; etaj subteran. 3) Spațiu din partea de jos a unei pagini de ziar, unde se publică articole mari. 4) Parte din josul unei pagini de carte unde se fac trimiteri bibliografice sau note explicative. /sub- + sol

subsol n. 1. partea unei case care e sub parter; 2. Geogr. strat ce vine imediat subt un teren vegetal: un subsol nisipos.

*subsól n., pl. urĭ (sub- și sol, după fr. sous-sol). Bașcă, etaj (cat) în pămînt.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

subsól s. n., pl. subsóluri

subsól s. n., pl. subsóluri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SUBSÓL s. 1. (GEOL.) (înv.) subpământ. (Solul și ~ul.) 2. (Mold. și Bucov.) pohreb. (~ul unei case.)

SUBSOL s. 1. (GEOL.) (înv.) subpămînt. (Solul și ~.) 2. (Mold. și Bucov.) pohreb. (~ al unei case.)


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

subsol, subsoluri s. n. (intl.) arestul prefecturii.

Intrare: subsol
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • subsol
  • subsolul
  • subsolu‑
plural
  • subsoluri
  • subsolurile
genitiv-dativ singular
  • subsol
  • subsolului
plural
  • subsoluri
  • subsolurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)