11 definiții pentru „subscrie”   conjugări

SUBSCRÍE, subscríu, vb. III. 1. Tranz. A-și pune semnătura sub un text scris sau pe un act, ca autor al lui sau ca unul care își însușește cele scrise; a subsemna. 2. Intranz. și tranz. A se angaja, printr-o semnătură, la o contribuție bănească pentru o operă de interes particular sau public. 3. Intranz. Fig. A aproba verbal părerea cuiva. – Sub1- + scrie (după fr. souscrire, lat. subscribere).

SUBSCRÍE, subscríu, vb. III. 1. Tranz. A-și pune semnătura sub un text scris sau pe un act, ca autor al lui sau ca unul care își însușește cele scrise; a subsemna. 2. Intranz. și tranz. A se angaja, printr-o semnătură, la o contribuție bănească pentru o operă de interes particular sau public. 3. Intranz. Fig. A aproba verbal părerea cuiva. – Sub1- + scrie (după fr. souscrire, lat. subscribere).

SUBSCRÍE, subscríu, vb. III. 1. Tranz. A-și pune semnătura sub un text scris (în special pe un act) ca autor al lui sau ca unul care își însușește cele scrise; a semna. Dacă s-ar face o lege care să oprească de a subscrie cele ce compuneți, nu ați mai scrie niciodată. BOLINTINEANU, O. 327. Orice act însemnat al cîrmuirii precum și orice danie, trebuia să fie făcut cu învoirea sfatului și subscris de dînsul. BĂLCESCU, O. II 13. 2. Intranz. (Mai ales urmat de determinări introduse prin prep. «la») A se angaja, printr-o semnătură, la o contribuție bănească pentru o operă de interes particular sau public. A subscrie la împrumutul de stat.Tranz. Nu se mai plăteau sumele subscrise de sprijinitori. CAMIL PETRESCU, O. II 126. ♦ Fig. A aproba verbal părerea altcuiva. Subscriu de mai înainte la tot ce spui.

subscríe (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. subscríu, 2 sg subscríi, 1 pl. subscríem, 2 pl. subscríeți; conj. prez. 3 să subscríe; ger. subscriínd (scri-ind); part. subscrís

SUBSCRÍE vb. a iscăli, a semna, (rar) a subsemna, (înv.) a subiscăli (A ~ un act, o scrisoare.)

SUBSCRÍE vb. III. 1. tr. A semna, a aproba semnând (un act), a iscăli; (p. ext.) a-și da consimțământul, a încuviința. 2. intr. A face, a aduce o contribuție bănească (semnând și o listă specială). [P.i. -scriu, 5 -scrieți, ger. -scriind. / după lat. subscribere, fr. souscrire].

SUBSCRÍE vb. I. tr. a semna, a aproba semnând (un act), a iscăli; (p. ext.) a-și da consimțământul, a încuviința. II. intr. a aduce o contribuție bănească. (după fr. souscrire, lat. subscribere)

A SUBSCRÍE ~u 1. tranz. (acte, articole, cereri, scrisori etc.) A adeveri prin iscălitură; a iscăli; a semna. 2. intranz. 1) A se angaja printr-o semnătură la o acțiune de folos obștesc sau particular. 2) fig. A se declara de acord; a-și exprima încuviințarea. [Sil. sub-scri-] /sub- + a scrie

subscrie v. 1. a-și pune semnătura în josul unui act spre a-l aproba; 2. a se îndatora, a da o sumă determinată pentru o întreprindere, pentru o carte în ajun de a fi publicată: a subscrie pentru o statuă; 3. fig. a-și da consimțimântul: a subscrie la un proiect.

*subscríŭ, -ís, a -íe v, tr. (lat. subscribere, fr. souscrire. V. scriŭ). Iscălesc: subscriŭ o poliță. Daŭ pin subscripțiune (p. binefacerĭ ș. a.): a subscrie o sumă. V. intr. Fig. Consimt, a subscrie la un proĭect.