SEMNA, semnez, vb. I. Tranz., intranz. și refl. A (se) iscăli pentru confirmare, a certifica punând o iscălitură. – Din fr. signer (după semn).

semna [At: PO 286/22 / V: (înv) săm~ / Pzi: 1 ~nez, 3 ~nează și (înv) seamnă / E: semn cf fr signer] 1 vt(a) (Înv; c. i. obiecte sau ființe) A însemna. 2 vt(a) (Înv; c. i. obiecte) A sigila (3). 3 vt(a) (Înv; c. i. monede de metal) A fabrica (1). 4 vt (C. i. ființe sau părți ale corpului lor) A înfiera. 5 vt (Înv; îe) A ~ (pe cineva ) la nas A pedepsi cu stigmatizarea la nas (prin tăierea cartilajului care desparte fosele nazale sau printr-un alt semn). 6 vt (Înv; c. i. semne înfierate) A aplica (1). 7 vt (Rar; c. i. pași) A întipări. 8 vt (C. i. terenuri, hotare etc.) A marca. 9 vt (Înv; c. i. fapte, evenimente etc.) A menționa (în scris). 10 vt (Îvr) A iscodi. 11-12 vtr (C. i. scrisori, acte, opere literare, artistice etc.) A (se) iscăli. 13 vt (C. i. creații artistice, de obicei literare) A elabora, a crea, a compune etc. scriindu-și numele la sfârșit, în calitate de autor. 14-15 vt (Rar; c. i. articole, cărți, izvoare, documente, creații literare etc.) A publica (în calitate de autor). 16 vt (C. i. activități umane, de obicei, artistice) A realiza (scriindu-și numele la sfârșit, ca un semn al răspunderii). 17 vt A indica în scris, pe afiș sau pe generic, numele realizatorului unui spectacol, al unui film etc. 18 vt (C. i. contracte, tratate, convenții etc.) A fixa în scris (certificând, prin semnătura celor împuterniciți, valabilitatea celor convenite). 19 vt (Îrg) A arăta (1). 20 vt (Îvr; c. i. oameni) A desemna (1). 21 vt (C. i. evenimente, fenomene ale naturii etc.) A prevesti¹ (1). 22 vt (Înv) A însemna. 23 vt (Înv) A simboliza (2). 24 vt (Îvr; îf sămna) A instiga.

SEMNA, semnez, vb. I. Tranz., intranz. și refl. A (se) iscăli pentru confirmare, a certifica punând o iscălitură. – Din fr. signer (după semn).

SEMNA, semnez, vb. I. Tranz. A iscăli ceva pentru confirmare; a certifica, punînd o iscălitură. Sergentul Iftodiu Dumitru se veseli cumplit la ideea că Radu Comșa poate vrea să dreseze un proces-verbal cu rezultatul inspecției și să semneze în condică. C. PETRESCU, Î. II 173. Tăcu în fine Azo, dar fața contractată Și ochii coperindu-și cu mîna ce-a semnat Sentința ce pe fiu-i la moarte-a condamnat, Își năbuși în pieptu-i simțirile-i de tată! MACEDONSKI, O. I 250. ◊ Expr. A semna în alb v. alb¹.

SEMNA vb. I. tr., intr., refl. A (se) iscăli. [Cf. fr. signer, după semn].

SEMNA vb. tr., intr., refl. a (se) iscăli. (după fr. signer)

A SEMNA ~ez 1. tranz. (acte, articole, cereri, scrisori etc.) A adeveri prin iscălitură; a iscăli. 2. intranz. A-și scrie numele cu propria mână sub text; a-și pune iscălitura pe un act oficial; a iscăli. /Din semn

semnà v. 1. a-și pune semnătura; 2. a încheia: a semna un tractat. [Lat. SIGNARE].

sămna v vz semna

semnéz v. tr. (d. semn orĭ lat. signare, de unde și fr. signer). Vechĭ. Însemnez. Azĭ. Neol. Iscălesc, îmĭ scriŭ numele.

semna (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. semnez, 3 semnează; conj. prez. 1 sg. să semnez, 3 să semneze

semna (a ~) vb., ind. prez. 3 semnează

semna vb., ind. prez. 1 sg. semnez, 3 sg. și pl. semnează

SEMNA vb. v. arăta, bate, circumscrie, consemna, cresta, delimita, demarca, hotărnici, indica, înfiera, înregistra, înscrie, însemna, limita, marca, mărgini, nota, preciza, reprezenta, scrie, scrijeli, simboliza, spune, trece, zgâria.

SEMNA vb. 1. a iscăli, a subscrie, (rar) a subsemna, (înv.) a subiscăli. (A ~ un act, o scrisoare.) 2. a se iscăli, (pop.) a se scrie. (Te rog să te ~ aici.) 3. a încheia. (Am aflat că părțile au ~ convenția.)

SEMNA vb. 1. a iscăli, a subscrie, (rar) a subsemna, (înv.) a subiscăli. (A ~ un act, o scrisoare.) 2. a se iscăli, (pop.) a se scrie. (Te rog să te ~ aici.) 3. a încheia. (Am aflat că părțile au ~ convenția.)

semna vb. v. ARĂTA. BATE. CIRCUMSCRIE. CONSEMNA. CRESTA. DELIMITA. DEMARCA. HOTĂRNICI. INDICA. ÎNFIERA. ÎNREGISTRA. ÎNSCRIE. ÎNSEMNA. LIMITA. MARCA. MĂRGINI. NOTA. PRECIZA. REPREZENTA. SCRIE. SCRIJELI. SIMBOLIZA. SPUNE. TRECE. ZGÎRIA.