2 intrări
29 de definiții
din care- explicative (17)
- morfologice (7)
- relaționale (5)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
stingeri v vz stingheri
STINGERE, stingeri, s. f. Faptul de a (se) stinge; stins1. ♦ Semnal prin care se anunță într-o unitate militară trecerea la odihna de noapte; timpul când se dă acest semnal. ♦ Moarte, deces. – V. stinge.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
STINGERE, stingeri, s. f. Faptul de a (se) stinge; stins1. ♦ Semnal prin care se anunță într-o unitate militară trecerea la odihna de noapte; timpul când se dă acest semnal. ♦ Moarte, deces. – V. stinge.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
STINGHERI, stingheresc, vb. IV. Tranz. A împiedica pe cineva să lucreze, să acționeze, să se manifeste sau să se odihnească în bune condiții; a stânjeni, încurca, a incomoda, a deranja. – Din stingher.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
STINGHERI, stingheresc, vb. IV. Tranz. A împiedica pe cineva să lucreze, să acționeze, să se manifeste sau să se odihnească în bune condiții; a stânjeni, încurca, a incomoda, a deranja. – Din stingher.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
stengheri v vz stingheri
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
stingere sf [At: M. COSTIN, O. 250 / Pl: ~ri / E: stinge] 1 Oprire a arderii focului sau a unor obiecte care ard Si: înăbușire. 2 Întrerupere a unei surse de lumină Si: (rar) stins1. 3 (Fig; cu determinarea „de soare”) Apusul soarelui. 4 Semnal (dat de obicei prin sunete de trompetă) prin care se anunță într-o cazarmă (sau, pex, într-o altă colectivitate) trecerea la odihna de noapte. 5 Timpul când se dă acest semnal. 6 Încetare a vieții Si: decedare, deces (1), dispariție (3), moarte (1), pieire, prăpădire, răposare, repaus, sfârșit1, sucombare, (liv) exitus (1), repauzare, (îvp) săvârșire, (pop) pierzanie, pierzare, (înv) petrecanie, petrecere, pierdere, piericiune, prăpăditură, pristăvire, săvârșire, săvârșit1, (reg) pieiște, topenie, (arg) mierleală, verdeș. 7 Dispariție a unor familii, națiuni, specii etc. 8 Încercare de a se perpetua. 9 (Înv) Distrugere (1). 10 (Înv) Prăpăd. 11 (Înv; asr) Încetare de a se (mai) manifesta Si: dispariție (6), pieire. 12 Oprire din evoluție a unei epidemii, a unui proces inflamator, eradicare a unei boli. 13 Slăbire a intensității unor sunete, zgomote etc. Si: dispariție (5), încetare. 14 (Jur) Încetare a existenței unui litigiu, a unei obligații, a unei datorii etc. Vz prescriere. 15 (Îs) ~a varului Operație de amestecare cu apă a varului nestins, în vederea folosirii lui ca liant în zidărie. 16 (Pop; îs) ~a cărbunilor Aruncare în apă a cărbunilor aprinși (rostind anumite cuvinte, care se consideră că alungă deochiul).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
stingheri [At: IST. AM. 26v/13 / V: (îvr) sten~, ~geri, (reg) stân~, ~ghiri / Pzi: ~resc / E: stingher] 1-2 vtr (Subiectul sau complementul indică oameni sau manifestări ale lor) A nu lăsa să acționeze, să se desfășoare în voie, în mod firesc etc. Si: a deranja (4), a incomoda, a împiedica, a încurca, a jena, a stânjeni1 (1), a supăra, a tulbura, (liv) a conturba (1-2), a inoportuna, (rar) a sinchisi, (îvp) a sminti, (pop) a zăticni, (îvr) a strâmtora (2), (reg) a zăhăi. 3 vt (Pop) A despărți (4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
stinghiri v vz stingheri
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STINGERE, stingeri, s. f. Faptul de a (se) stinge. 1. Încetare a arderii unui foc, a unei flăcări. [Flacăra] clipește-abia din cînd în cînd Cu stingerea-n bătaie, Lumini cu umbre-amestecînd Prin colțuri de odaie. COȘBUC, P. I 191. (Cu pronunțare regională) În stîngerea flăcărilor, o tăcere mare ne învălui pe toți ca o taină. SADOVEANU, O. VII 349. 2. Întrerupere a unei surse de lumină, dispariție a unei lumini; apusul soarelui. Și-n stîngerea de soare Părea un chip din basmuri. COȘBUC, P. I 186. Duce-m-aș fără-ncetare, Ca vulturul să pătrund Peste-a ochilor hotare Orizonul fără fund. Să văd stingerea de soare În adîncul ocean Ș-a lui coamă arzătoare Răsărind ca un volcan. ALECSANDRI, P. II 128. ◊ (Poetic) Înainte de stingerea asfințitului, începură să se strîngă în adunarea de la școală. MIHALE, O. 518. ♦ Semnal prin care se anunță într-o cazarmă trecerea la odihna de noapte; timpul cînd se dă acest semnal. (Cu pronunțare regională) Sara pînă tîrziu, cînd tremura în noaptea de-afară fiorul stîngerii, se auzea ca dintr-o hrubă murmurul teoriei. SADOVEANU, O. VI 255. 3. Moarte. Să simt că de suflarea-ți suflarea mea se curmă Și-n stingerea eternă dispar fără de urmă! EMINESCU, O. I 116. ♦ Dispariție, pieire. (Cu pronunțare regională) O căzut pe biata Moldova... toate rălele ce pot aduce stîngerea unui neam întreg. ALECSANDRI, T. II 9. ♦ Dezastru, prăpăd. Să nu care cumva să te muște șarpele de inimă să te duci acolo, că e stingere de tine. ISPIRESCU, L. 278. 4. Încetare a unei obligațiuni, a unei acțiuni penale, a unui împrumut, a unui privilegiu. S-a acoperit numai de banii împrumutați, dînd acestuia un venit sigur pentru stingerea datoriilor. CĂLINESCU, E. 20.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STINGHERI, stingheresc, vb. IV. Tranz. A împiedica pe cineva să facă ceva, a nu lăsa pe cineva să lucreze, să se odihnească în liniște, a nu-i da cuiva pace; a stînjeni, a deranja. Să mă ierți, prietene, că te-am stingherit de la îndeletnicirile tale. GANE, N. III 142. Toate acestea n-au îngrozit pe voinic, nici nu l-au stingherit din citire. SBIERA, P. 153. A! tîlharule, vii sus de stingherești fata de la gherghef? ALECSANDRI, T. I. 338. ◊ Refl. Fiecare-și urmă, fără să se stingherească, treaba începută. HOGAȘ, M. N. 190. – Variantă: stinghiri (ISPIRESCU, L. 368, ALECSANDRI, T. I 252) vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STINGHIRI vb. IV v. stingheri.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STINGERE ~i f. 1) v. A STINGE și A SE STINGE. 2) art. Semnal care anunță odihna de noapte într-o colectivitate de tip militar. A sunat ~ea. 3) Timp când se dă acest semnal. /v. a (se) stinge
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE STINGHERI mă ~esc intranz. (despre persoane) A fi stingher; a avea timiditate sau emoție; a se rușina; a se sfii; a se jena; a se stânjeni; a se intimida. /Din stingher
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A STINGHERI ~esc tranz. (persoane) A face să se stingherească; a face să fie stingher; a incomoda; a stânjeni; a jena. /Din stingher
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
stingherì v. a deranja, a opri de a face: de ce vă stingheriți din lucru? ISP. [stingherì e o disimilațiune din stângânì].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stingére f. Acțiunea de a stinge. La cazarmă, culcarea (stinsu luminilor): a suna stingerea. – În est stî-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stingherésc V. stînjinesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stînjinésc și (rar) stîngănésc v. tr. (vsl. sŭ-tengnonti, a întinde, a strînge, a comprima, și sŭtenžiti, a contrage. V. tînjală). Deranjez, încurc, turbur: a stînjini pe cineva din lucru. – Și stingheresc (vest) și stinghiresc (est). La Bârb. Ind. 251 înstîngănesc (vsl. vùstengnonti).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
stingere s. f., g.-d. art. stingerii; pl. stingeri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
stingheri (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. stingheresc, 3 sg. stingherește, imperf. 1 stingheream; conj. prez. 1 sg. să stingheresc, 3 să stingherească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
stingere s. f., g.-d. art. stingerii; pl. stingeri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
stingheri (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. stingheresc, imperf. 3 sg. stingherea; conj. prez. 3 să stingherească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
stingere s. f., g.-d. art. stingerii; pl. stingeri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
stingheri vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. stingheresc, imperf. 3 sg. stingherea; conj. prez. 3 sg. și pl. stingherească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
stingheresc, -ream 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
STINGERE s. 1. înăbușire. (~ unui incendiu.) 2. dispariție, încetare. (~ ultimelor zgomote.) 3. v. moarte. 4. v. prescriere.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
STINGHERI vb. 1. a deranja, a incomoda, a încurca, a jena, a stânjeni, a supăra, a tulbura, (livr.) a conturba, a importuna, a inoportuna, (rar) a sinchisi, (pop.) a zăticni, (Mold. și Bucov.) a zăhăi, (înv.) a sminti. (Te rog să nu-l ~ de la lucru.) 2. a împiedica, a jena, a stânjeni. (Îl ~ în mișcări.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
STINGERE s. 1. înăbușire. (~ unui incendiu.) 2. dispariție, încetare. (~ ultimelor zgomote.) 3. decedare, deces, dispariție, moarte, pieire, prăpădire, răposare, sfîrșit, sucombare, (livr.) exitus, extincție, repauzare, (mai ales în limbajul bisericesc) repaus, (înv. și pop.) săvîrșire, (pop.) pierzanie, pierzare, (reg.) piciște, topenie, (înv.) petrecanie, petrecere, pierdere, piericiune, prăpăditură, pristăvire, săvîrșenie, săvîrșit, scădere, sconcenie, (ir.) crăpare, (arg.) mierleală, mierlire, verdeș. (~ unei persoane.) 4. (JUR.) prescriere, (înv.) săvîrșire. (~ unei infracțiuni.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STINGHERI vb. 1. a deranja, a incomoda, a încurca, a jena, a stînjeni, a supăra, a tulbura, (livr.) a conturba, a importuna, (rar) a sinchisi, (pop.) a zăticni, (Mold. și Bucov.) a zăhăi, (înv.) a sminti. (Te rog să nu-l ~ de la lucru.) 2. a împiedica, a jena, a stînjeni. (Îl ~ în mișcări.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Stingere ≠ aprindere
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
stingere, stingerisubstantiv feminin
-
-
- [Flacăra] clipește-abia din cînd în cînd Cu stingerea-n bătaie, Lumini cu umbre-amestecînd Prin colțuri de odaie. COȘBUC, P. I 191. DLRLC
- În stîngerea flăcărilor, o tăcere mare ne învălui pe toți ca o taină. SADOVEANU, O. VII 349. DLRLC
-
- 1.2. Întrerupere a unei surse de lumină, dispariție a unei lumini; apusul soarelui. DLRLC
- Și-n stingerea de soare Părea un chip din basmuri. COȘBUC, P. I 186. DLRLC
- Duce-m-aș fără-ncetare, Ca vulturul să pătrund Peste-a ochilor hotare Orizonul fără fund. Să văd stingerea de soare În adîncul ocean Ș-a lui coamă arzătoare Răsărind ca un volcan. ALECSANDRI, P. II 128. DLRLC
- Înainte de stingerea asfințitului, începură să se strîngă în adunarea de la școală. MIHALE, O. 518. DLRLC
-
- 1.3. Semnal prin care se anunță într-o unitate militară trecerea la odihna de noapte; timpul când se dă acest semnal. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Sara pînă tîrziu, cînd tremura în noaptea de-afară fiorul stîngerii, se auzea ca dintr-o hrubă murmurul teoriei. SADOVEANU, O. VI 255. DLRLC
-
-
- Să simt că de suflarea-ți suflarea mea se curmă Și-n stingerea eternă dispar fără de urmă! EMINESCU, O. I 116. DLRLC
- 1.4.1. Dispariție, pieire. DLRLCsinonime: dispariție pieire
- O căzut pe biata Moldova... toate rălele ce pot aduce stîngerea unui neam întreg. ALECSANDRI, T. II 9. DLRLC
-
-
- Să nu care cumva să te muște șarpele de inimă să te duci acolo, că e stingere de tine. ISPIRESCU, L. 278. DLRLC
-
-
- 1.5. Încetare a unei obligațiuni, a unei acțiuni penale, a unui împrumut, a unui privilegiu. DLRLCsinonime: prescriere
- S-a acoperit numai de banii împrumutați, dînd acestuia un venit sigur pentru stingerea datoriilor. CĂLINESCU, E. 20. DLRLC
-
-
etimologie:
- stinge DEX '98 DEX '09
stingheri, stingherescverb
- 1. A împiedica pe cineva să lucreze, să acționeze, să se manifeste sau să se odihnească în bune condiții. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Să mă ierți, prietene, că te-am stingherit de la îndeletnicirile tale. GANE, N. III 142. DLRLC
- Toate acestea n-au îngrozit pe voinic, nici nu l-au stingherit din citire. SBIERA, P. 153. DLRLC
- A! tîlharule, vii sus de stingherești fata de la gherghef? ALECSANDRI, T. I. 338. DLRLC
- Fiecare-și urmă, fără să se stingherească, treaba începută. HOGAȘ, M. N. 190. DLRLC
-
etimologie:
- stingher DEX '98 DEX '09