15 definiții pentru stârpi


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STÂRPÍ, stârpesc, vb. IV. 1. Tranz. A face să dispară cu desăvârșire o specie de animale sau de plante (dăunătoare); a extermina. 2. Tranz. A face să dispară (pentru totdeauna) un rău, un flagel. 3. Intranz. și refl. (Pop.; despre femelele animalelor, mai rar despre femei) A deveni sterp, steril; a-și pierde sarcina, a avorta. ♦ (Despre animale) A înceta de a mai produce lapte. – Din sterp.

STÂRPÍ, stârpesc, vb. IV. 1. Tranz. A face să dispară cu desăvârșire o specie de animale sau de plante (dăunătoare); a extermina. 2. Tranz. A face să dispară (pentru totdeauna) un rău, un flagel. 3. Intranz. și refl. (Pop.; despre femelele animalelor, mai rar despre femei) A deveni sterp, steril; a-și pierde sarcina, a avorta. ♦ (Despre animale) A înceta de a mai produce lapte. – Din sterp.

A SE STÂRPÍ pers. 3 se ~éște intranz. (despre femele) 1) A pierde capacitatea de a mai procrea sau de a mai da lapte; a deveni stearpă. 2) pop. (despre pământuri, livezi etc.) A deveni neroditor; a se secătui. /Din sterp

A STÂRPÍ ~ésc tranz. 1) (animale sau plante vătămătoare, deprinderi rele etc.) A face să nu mai existe; a distruge complet; a extirpa; a extermina. 2) A face să se stârpească. /Din sterp

stârpì v. 1. a smulge bălăriile, a desrădăcina; a stârpi neghina din grâu; 2. fig. a extermina, a stinge: a stârpi lupii, a stârpi răul; 3. Mold. a nu da lapte: vita boloh[nită stârpește. [Lat. EXTIRPARE, a desrădăcina, a scoate cu tulpina cu tot (v. sterp)].

STÎRPÍ, stîrpesc, vb. IV. 1. Tranz. (Cu privire la animale vătămătoare) A omorî (în număr mare); a extermina; (cu privire la plante dăunătoare) a scoate din rădăcină, a smulge cu rădăcini cu tot (pentru a face să dispară specia dintr-un loc) (v. extirpa). A stîrpi buruienile. ♦ (Cu privire la oameni) A distruge (în masă); a nimici, a extermina. Pe dușmanii țării să-i stîrpim cum omul Curăță de-omidă primăvara pomul. BENIUC, M. 151. ◊ (Rar, cu privire la un singur individ) Să mi-l cauți și, prinzîndu-l precum prinde plasa pești, Să mi-l strîngi și, de se poate, pe vecie să-l stîrpești. EETIMIU, Î. 34. ◊ Refl. reciproc. Începură... neamurile a se scula unele asupra altora și a se stîrpi. SBIERA, P. 306. 2. Tranz. A desființa, a lichida, a nimici. Și aci trebuie... o mînă de fier, care să stîrpească specula. C. PETRESCU, C. V. 110. La rău a sta-mpotrivă... e chipul cel mai sigur De a-l stîrpi cu totul. NEGRUZZI, S. II 234. Nici unul din abuzurile pe cari legislatorii din 1851 voiseră a înlătura n-a putut fi stîrpit- KOGĂLNICEANU, S. A. 160. Abuzul, tîlhăria avem să le stîrpim. ALEXANDRESCU, M. 380. 3. Intranz. și refl. (Despre femelele animalelor, mai rar despre femei) A deveni sterp, steril; a avorta, a lepăda, a pierde. Femeia îngreunată care naște copii morți se zice... că a lepădat, a stîrpit. MARIAN, NA. 74. A poftit l-ardei prăjit Și, negustînd, s-a stîrpit. PANN, P. V. II 143. ◊ Tranz. fact. Boierule... mă bătuși pentru că nu te-am lăsat să-mi stîrpești iapa. VLAHUȚĂ, O. A. III 56. ♦ (Despre animale) A înceta de a mai da lapte. Că de cînd ești pe la noi S-au scumpit brînza de oi, Și de cînd tu te-ai ivit Toate oile-au stîrpit. ALECSANDRI, P. P. 330.

2) stîrpésc și (Dos.) sterpésc v. tr. (d. sterp). Prefac în sterp, lipsesc de copiĭ, fac să peardă copilu orĭ laptele: a stîrpi o vacă. Fac să fie avortat orĭ să se peardă laptele: a stîrpi un mînz, laptele. V. intr. Avortez orĭ perd laptele: vaca a stîrpit. – Și stă- (est).

1) stîrpésc v. tr. (poate deosebit de sterpesc 2 și derivat d. lat ex-stĭrpare, a extirpa). Extirpez, extermin, nimicesc așa în cît sâ nu maĭ răsară: a stîrpi buruĭana cea rea, lupiĭ, (fig.) apucăturile cele rele.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

stârpí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. stârpésc, imperf. 3 sg. stârpeá; conj. prez. 3 să stârpeáscă

stârpí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. stârpésc, imperf. 3 sg. stârpeá; conj. prez. 3 sg. și pl. stârpeáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

STÂRPÍ vb. v. avorta, castra, jugăni, scopi, seca, steriliza.

STÂRPÍ vb. 1. v. masacra. 2. v. eradica. 3. (fig.) a tăia. (A ~ răul din rădăcină.) 4. v. lichida.

stîrpi vb. v. AVORTA. CASTRA. JUGĂNI. SCOPI. SECA. STERILIZA.

STÎRPI vb. 1. a distruge, a extermina, a masacra, a măcelări, a nimici, a prăpădi, (pop. și fam.) a căsăpi, (reg.) a chesăgi, (înv.) a conceni, a snopi, a stropși. (Au ~ întreaga populație.) 2. (livr.) a eradica. (A ~ o boală.) 3. (fig.) a tăia. (A ~ răul din rădăcină.) 4. a desființa, a lichida, a suprima. (A ~ favoritismele.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

stârpí, stârpesc, vb. tranz., refl. – 1. A nimici. 2. A seca: „Până ce-a stârpi Iza” (Bârlea, 1924). – Din sterp, cf. lat. extirpare „a dezrădăcina; a distruge, a suprima” (Șăineanu, Scriban, DEX, MDA).

Intrare: stârpi
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • stârpi
  • stârpire
  • stârpit
  • stârpitu‑
  • stârpind
  • stârpindu‑
singular plural
  • stârpește
  • stârpiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • stârpesc
(să)
  • stârpesc
  • stârpeam
  • stârpii
  • stârpisem
a II-a (tu)
  • stârpești
(să)
  • stârpești
  • stârpeai
  • stârpiși
  • stârpiseși
a III-a (el, ea)
  • stârpește
(să)
  • stârpească
  • stârpea
  • stârpi
  • stârpise
plural I (noi)
  • stârpim
(să)
  • stârpim
  • stârpeam
  • stârpirăm
  • stârpiserăm
  • stârpisem
a II-a (voi)
  • stârpiți
(să)
  • stârpiți
  • stârpeați
  • stârpirăți
  • stârpiserăți
  • stârpiseți
a III-a (ei, ele)
  • stârpesc
(să)
  • stârpească
  • stârpeau
  • stârpi
  • stârpiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)