10 definiții pentru stâmpi


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STÂMPÍ, stâmpesc, vb. IV. Intranz. (Înv. și reg.) A înceta, a conteni. – Et. nec.

STÂMPÍ, stâmpésc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A înceta, a conteni. – Et. nec.

stâmpì v. Mold. a conteni. [Din tâmpi cu s protetic (v. stinchì)].

STÎMPÍ, stîmpesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A conteni din..., a înceta cu... Vitele au stîmpit din boală, fără ca să mai piară macar una. ȘEZ. XVIII 197. Oamenii stîmpiseră de tremurat și de a se mai închina, făcîndu-și o mie de cruci la vederea înmiitelor fulgere și trăsnete. ib. XII 44.

stîmpésc și stimpésc v. tr. (compus al lui tîmpesc, ca și pol. stepic, d. tepy, timp). Vest. Înfrînez, opresc, fac să slăbească orĭ să contenească. V. refl. Mă tocesc, slăbesc: i s’a stîmpit puterea, vederea. V. intr. Contenesc, încetez: vitele aŭ stîmpit din boală fără ca să maĭ piară măcar una (Șez. 30, 197). Est (S)tinchesc (ca linchesc d. limpesc): acest copil n’a tinchit o clipă (n’a adormit); Irina o tinchește de-a binele (VR. 1911, II, 253); îĭ tinchește durerea (1911, 3, 390); ciripitu păsărilor, care stinchește cînd s’aude glasu mierleĭ (Sov. 28); nu maĭ stinchești cu brașoavele (Cr.). V. ostoĭesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

stâmpí (a ~) (înv., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. stâmpésc, imperf. 3 sg. stâmpeá; conj. prez. 3 să stâmpeáscă

stâmpí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. stâmpésc, imperf. 3 sg. stâmpeá; conj. prez. 3 sg. și pl. stâmpeáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

STÂMPÍ vb. v. conteni, înceta, întrerupe, opri.

stîmpi vb. v. CONTENI. ÎNCETA. ÎNTRERUPE. OPRI.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

stâmpí, stâmpésc, vb. IV (înv. și reg.) 1. (despre ochi, vedere, putere) a slăbi. 2. (refl.) a se tâmpi. 3. a opri, a potoli. 4. a înceta.

Intrare: stâmpi
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • stâmpi
  • stâmpire
  • stâmpit
  • stâmpitu‑
  • stâmpind
  • stâmpindu‑
singular plural
  • stâmpește
  • stâmpiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • stâmpesc
(să)
  • stâmpesc
  • stâmpeam
  • stâmpii
  • stâmpisem
a II-a (tu)
  • stâmpești
(să)
  • stâmpești
  • stâmpeai
  • stâmpiși
  • stâmpiseși
a III-a (el, ea)
  • stâmpește
(să)
  • stâmpească
  • stâmpea
  • stâmpi
  • stâmpise
plural I (noi)
  • stâmpim
(să)
  • stâmpim
  • stâmpeam
  • stâmpirăm
  • stâmpiserăm
  • stâmpisem
a II-a (voi)
  • stâmpiți
(să)
  • stâmpiți
  • stâmpeați
  • stâmpirăți
  • stâmpiserăți
  • stâmpiseți
a III-a (ei, ele)
  • stâmpesc
(să)
  • stâmpească
  • stâmpeau
  • stâmpi
  • stâmpiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)