5 intrări
59 de definiții
din care- explicative (32)
- morfologice (10)
- relaționale (9)
- specializate (6)
- enciclopedice (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SPORI, sporesc, vb. IV. 1. Intranz., refl. și tranz. A crește sau a face să crească; a (se) mări, a (se) înmulți. 2. Intranz. A progresa, a înainta, a avea spor2. 3. Intranz. (Înv.) A-și da silința, a se zori. ♦ Tranz. A împinge, a îmboldi. 4. Tranz. (Reg.) A povesti (exagerând); a flecări, a sporovăi. – Din spor2. Pentru sensul 4, cf. bg. sporja, sb. sporiti „a discuta”.
spori1 [At: DOSOFTEI, V. S. decembrie 208v/9 / Pzi: ~resc / Cj și: 2 (înv) să spori / E: bg споря] 1-2 vir (Îvp) A progresa în lucru. 3 vi (Înv) A prospera. 4 vi (Îrg) A se grăbi (la drum, la mers). 5 vt (Înv) A împinge. 6 vt (Înv) A îmboldi. 7-8 vti, (rar) vr (Cu sens cantitativ) A (se) face mai mare Si: a crește (22). 9-10 vti, (rar) vr (Spc) A crește ca număr Si: a se înmulți, (înv) a (se) prostichi2, (reg) a scări Vz majora, multiplica, ridica, rotunji, suplimenta. 11-12 vti, (rar) vr (Cu sens dimensional; adesea cumulează și ideea de cantitate) A (se) face mai mare1 Si: a crește (16), a (se) extinde (1-2), a (se) lărgi, a (se) mări1. 13 vr (Îvr; d. ființe) A crește (2). 14-15 vti, (rar) vr (Cu sens intensiv) A face să devină sau a deveni mai puternic Si: a se accentua (3), a (se) adânci (3), a (se) amplifica (1), a crește (20), a (se) întări, a (se) intensifica, a (se) înteți, a (se) mări1. 16 vi (Înv) A ajuta (1). 17 vi (Înv) A prii1. 18 vt A învinge.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
spori2 [At: PANN, P. V. I, 18/15 / Pzi: ~resc / E: spor2] 1-2 vti (Îvp) A pălăvrăgi. 3-4 vti (Îvp) A răspunde obraznic.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SPORI, sporesc, vb. IV. 1. Intranz., refl. și tranz. A crește sau a face să crească; a (se) mări, a (se) înmulți. 2. Intranz. A progresa, a înainta, a avea spor2. 3. Intranz. (Înv.) A-și da silința, a se zori. ♦ Tranz. A împinge, a îmboldi. 4. Tranz. (Reg.) A povesti (exagerând); a flecări, a sporovăi. – Din spor2. Pentru sensul 4, cf. bg. sporja, scr. sporiti „a discuta”.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SPORI, sporesc, vb. IV. 1. Tranz. A face să crească (în volum, în cantitate); a mări, a înmulți. Îngrășămintele azotoase sporesc producerea de clorofilă. SĂVULESCU, M. U. I 173. O fîntînă strîmbă pe lumina zării Pare că sporește liniștea-nserării. TOPÎRCEANU, B. 13. Manea... da din umeri, zîmbea din cînd în cînd, dar nu sporea vorbele. SLAVICI, N. I 133. 2. Intranz. și (rar) refl. A deveni mai mare (în volum, în cantitate); a crește, a se mări, a se înmulți. Să sporească producția, să fim frunte-n întrecere, Să răpunem cărbunii ca secara sub secere! DEȘLIU, G. 47. O coloană de fum se înalță din horn către ceruri, Stăruie – o clipă sporind, se risipește apoi. ANGHEL-IOSIF, C. M. I 41. An cu an împărăția tot mai largă se sporește. EMINESCU, O. I 144. 3. Intranz. A progresa, a înainta, a avea spor. Totdeauna găsea el de lucru: la toți muncea și la toți sporea lucrul lui. ISPIRESCU, L. 206. Unde-s doi, puterea crește, Și dușmanul nu sporește! ALECSANDRI, O. 142. Acel ce tuturor se laudă și spune, În trebi puțin sporește. DONICI, F. 35. ♦ A deveni prosper, a prospera. O ființă cît de slabă sporește cînd își răzbună. HASDEU, R. V. 60. 4. Intranz. (Învechit și arhaizant) A-și da silința, a se zori. Fugariul însă, sporind mai mult, au ajuns la un sîn de marea. DRĂGHICI, R. 167. ◊ Fig. Toată firea... lucrează zi și noapte sporind cătră înmulțire. CONACHI, P. 270. ♦ Tranz. A împinge, a îmboldi. Dacă aș fi într-adevăr dușman măriei-tale, atunci aș fi sporit și eu cu îndemnul pe prietinii mei... ca să trimeată, cu sol, anume cărți pe care le au ei. SADOVEANU, Z. C. 103. 5. Tranz. A povesti (exagerînd), a spune (verzi și uscate); a flecări. Dragă Chiriac, să n-am parte de ochii mei... dacă știu eu ceva la sufletul meu din cîte ți le-a sporit dumnealui. CARAGIALE, O. I 65. Și sporește cît de multe Cui o vrea să te asculte. PANN, P. V. I 18. Cu urechea-mi asculta Cîte vorbise mă-sa, Cîte sporise ceata. TEODORESCU, P. P. 586.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SPORI- v. sporo-.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SPORI- elem. spor2(o)-.
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A SPORI ~esc 1. tranz. (în număr, volum sau intensitate) A face mai mare; a mări; a majora. ~ producția. 2. intranz. 1) A deveni mai mare (în număr, volum sau intensitate); a adăuga. 2) A avea spor. /Din spor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sporì v. 1. a avea spor, a se mări sau înmulți: unde’s doi puterea crește și dușmanul nu sporește PANN; 2. a prospera, a progresa: cine vorbește, lucrul nu’i sporește PANN; 3. a flecări: sporesc din gură multe PANN.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SPOR1, spori, s. m. Organ microscopic al organismelor vegetale, care servește la înmulțire, la răspândire și, adesea, pentru supraviețuirea în condiții nefavorabile. ♦ (Zool.) Corpuscul reproducător la anumite protozoare. – Din fr. spore.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SPOR1, spori, s. m. Organ microscopic al organismelor vegetale, care servește la înmulțire, la răspândire și, adesea, pentru supraviețuirea în condiții nefavorabile. ♦ (Zool.) Corpuscul reproducător la anumite protozoare. – Din fr. spore.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
ȘPOR, șpori, s. m. (Reg.) Pinten (la cizmă). – Din germ. Sporn. Cf. rus. spora.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
spoar sn vz șpor2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
spor1 sm [At: BARASCH, B. 228/8 / Pl: ~i / E: fr spore] 1 (Bot) Organ microscopic de înmulțire și răspândire, caracteristic organismelor vegetale, format pe cale sexuată și asexuată. 2 (Zlg) Germen al protozoarelor sporozoare, rezultat al unui proces sexual, care servește la răspândirea și supraviețuirea acestora în condiții nefavorabile.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sporo- [At: DN3 / V: ~ri- / E: fr, it sporo-] Element prim de compunere savantă cu semnificația: 1 Spor1. 2 Referitor la spori1.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șpoar sn vz șpor2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șpor2 sn [At: DLR / V: (reg) spoar, sp~, ~oar / Pl: ~uri, (reg) ~ure, ~oare / E: mg spór] (Reg) 1 Sobă prevăzută cu plită. 2 (Prc) Plită zidită.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șpor1 sm [At: CONTEMPORANUL II, 244 / V: (reg) ~n, șpur / Pl: ~i / E: ger Sporn (dai Spor) cf rs шпора] (Reg) 1 Pinten (la cizmă). 2 (Îe) A atinge (pe cineva) cu ~ii A jigni (pe cineva) cu vorbe înțepătoare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șporn sm vz șpor1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șpur2 sm vz șpor1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘPOR, șpori, s. m. (Reg.) Pinten (la cizmă). – Din germ. Sporn. Cf. rus. spora.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SPOR1, spori, s. m. Celulă reproducătoare asexuată a plantelor criptogame. Răspîndirea uredinalelor este în strînsă legătură și cu factorii care acționează și favorizează răspîndirea sporilor. SĂVULESCU, M. U. I 121. Sporii și semințele sînt insensibile la variațiile de temperatură. MARINESCU, P. A. 62. ♦ (Zool.) Corpuscul reproducător la diverse protozoare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȘPOR, șpori, s. m. (Regional, mai ales la pl.) Pinteni pe care îi poartă călăreții pentru a îndemna calul.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SPOR s.m. 1. (Biol.) Celulă reproducătoare asexuată și de răspîndire a unor plante inferioare. 2. Corpuscul reproducător la diverse protozoare. // -spor – element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) spori”, „spor”. [< fr. spore, cf. gr. spora – sămînță].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SPORO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „spor”, „(referitor la) spori”. [Var. spori-. / < fr., it. sporo-, cf. gr. spora – sămînță].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SPOR1 s. m. celulă reproducătoare asexuată la unele vegetale inferioare (ferigi, mușchi, ciuperci, bacterii) și la sporozoare. (< fr. spore)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
SPOR2(O)-/SPORI-, -SPOR elem. „spor, sămânță”. (< fr. spor/o/-, spori-, -spore, cf. gr. spora)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
SPOR2 ~i m. biol. Organ microscopic reproducător la unele organisme (vegetale sau animale) inferioare, care servește la răspândirea și supraviețuirea acestora în condiții nefavorabile. /<fr. spore
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
spor m. Bot. corp reproducător al vegetalelor inferioare.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
2) *spor m. (vgr. spóros. V. sporadic, zoospor). Bot. Organ reproductor la criptogame.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
1) sporésc v. intr. (vsl. *sporiti, a spori; bg. sporĭy, sporesc, cresc. V. spor 1). Cresc, mă măresc, înaintez: unde-s doĭ puterea crește și dușmanu nu sporește, veniturile aŭ sporit. v. tr. Măresc, augmentez: a spori armata.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
2) sporésc v. intr. (sîrb. sporiți, a contesta, a combate, bg. sporĭy, rus. sporitĭ, a disputa, spóritĭ-sĕa, a se cĭorovoi. E rudă cu pîră, poară și sporovăĭesc). Munt. Fac gură, răspund obraznic: ĭa nu maĭ spori aicĭ!
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șpor m. (rus. špóra, pl. -y, d. germ. sporn, vgerm. sporon, de unde și fr. éperon). Fam. Pinten.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
spori (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sporesc, 3 sg. sporește, imperf. 1 spoream; conj. prez. 1 sg. să sporesc, 3 să sporească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
spori (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sporesc, imperf. 3 sg. sporea; conj. prez. 3 să sporească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
spori vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sporesc, imperf. 3 sg. sporea; conj. prez. 3 sg. și pl. sporească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
spor1 (organ microscopic, germene al unor protozoare) s. m., pl. spori
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
șpor (reg.) s. m., pl. șpori
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
spor1 (organ microscopic, germen al unor protozoare) s. m., pl. spori
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șpor (reg.) s. m., pl. șpori
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
spor (bot., zool.) s. m., pl. spori
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
șpor s. m., pl. șpori
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sporesc, -ream 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SPORI vb. v. ajuta, avansa, dezvolta, evolua, flecări, folosi, grăbi, iuți, înainta, îndruga, pălăvrăgi, prii, progresa, propăși, sporovăi, trăncăni, zori.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SPORI vb. 1. v. mări. 2. a mări, a multiplica, (livr.) a augmenta. (A ~ de mai multe ori o cantitate.) 3. v. înmulți. 4. v. extinde. 5. v. crește. 6. v. îndesi. 7. v. majora. 8. a crește, a (se) mări, a (se) ridica. (A ~ nivelul de trai.) 9. v. intensifica. 10. a crește, a (se) îndârji, a (se) înteți, (fig.) a (se) ascuți. (Lupta ~ în intensitate.) 11. v. adânci.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
spori vb. v. AJUTA. AVANSA. DEZVOLTA. EVOLUA. FLECĂRI. FOLOSI. GRĂBI. IUȚI. ÎNAINTA. ÎNDRUGA. PĂLĂVRĂGI. PRII. PROGRESA. PROPĂȘI. SPOROVĂI. TRĂNCĂNI. ZORI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SPORI vb. 1. a mări, a rotunji. (Și-a ~ averea.) 2. a mări, a multiplica, (livr.) a augmenta. (A ~ de mai multe ori o cantitate.) 3. a crește, a se înmulți, a se mări, a se ridica, a se urca, (înv.) a se mulți, a prisosi, a se umnoji. (A ~ numărul participanților.) 4. a crește, a (se) extinde, a (se) lărgi, a (se) mări, a (se) ridica, a (se) urca. (Suprafețele cultivate au ~ la...) 5. a crește, a (se) mări, (livr.) a (se) augmenta. (A ~ fondul de rulment.) 6. a crește, a se îndesi, a se îngroșa, a se înmulți. (Rîndurile au ~.) 7. a crește, a (se) majora, a (se) mări, a (se) ridica, a (se) scumpi, a (se) sui, a (se) urca. (Au ~ prețul; prețurile s-au ~.) 8. a crește, a (se) mări, a (se) ridica. (A ~ nivelul de trai.) 9. a se accentua, a se amplifica, a crește, a se intensifica, a se întări, a se înteți, a se mări. (Viteza vîntului a ~.) 10. a crește, a (se) îndîrji, a (se) înteți, (fig.) a (se) ascuți. (Lupta ~ în intensitate.) 11. a (se) adînci, a (se) agrava, a (se) amplifica, a crește, a (se) intensifica, a (se) mări, (fig.) a (se) ascuți. (Disensiunile au ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A spori ≠ a curma, a împuțina, a micșora, a reduce, a scădea, a se micșora
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SPORIUL-CASEI s. v. scaiul-dracului.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ȘPOR s. v. pinten, sobă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sporiul-casei s. v. SCAIUL-DRACULUI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
șpor s. v. PINTEN. SOBĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
SPORI- „spor”. ◊ gr. spora „sămînță” > fr. spori-, engl. id. > rom. spori-. □ ~fer (v. -fer), adj., care conține sau care poartă spori; ~par (v. -par), adj., care produce spori.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
șpor, șporuri, s.n. – (reg.) Sobă cu plită: „Ptiroștele fierb pe șpori, / Fetele așteaptă pețitori” (Memoria, 2001: 23). Atestat și în Maramureșul din dreapta Tisei. – Din magh. spór (MDA) < germ. Sparherd „sobă” (Țurcanu, 2005).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șpor, -uri, s.n. – Sobă cu plită: „Ptiroștele firb pe șpori, / Fetele așteaptă pețitori” (Memoria 2001: 23). – Din germ. Sparherd „sobă” (Țurcanu 2005).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
SPOR-, v. SPORO-. □ ~ange (v. -ange), s. m., organ în formă de sac în care se formează și se dezvoltă sporii plantelor criptogame; sin. sporangiu; ~angiu (v. -angiu), s. n., sporange*; ~angiocarp (v. angio-, v. -carp), s. n., formațiune caracteristică unor grupe de plante inferioare care închide în interiorul său mai mulți sporangi; ~angiofor (v. angio-, v. -for), s. m., suport care poartă sporangele; ~angiosor (v. angio-, v. -sor), s. m., grup de sporangi prezenți la alge; ~angiospor (v. angio-, v. -spor), s. m., spor endogen format într-un sporange sferic, fiind susținut de un sporangiofor.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
-SPOR „sămînță, spor, conidie”. ◊ gr. spora „sămînță” > fr. -spore, germ. id., engl. id. > rom. -spor.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
SPORO- „semințe, spori, germinație”. ◊ gr. spora „grăunte, sămînță” > fr. sporo-, it. id., engl. id., germ. id. > rom. sporo-. □ ~biont (v. -biont), s. n., sporofit*; ~blast (v. -blast), s. n., celulă care dă naștere celulei-mame sporifere din capsula mușchilor sau din sporangele ferigilor; ~carp (v. -carp), s. n., 1. Organ capsular care conține și care protejează sporii. 2. Membrana protectoare a sporilor pteridofitelor; ~cist (v. -cist), s. n., 1. Stadiu larvar din evoluția unor trematode. 2. (La unele plante inferioare) Formațiune chistică veziculară care conține spori unisexuați; ~cite (v. -cit), s. n. pl., celule ale țesutului sporogen care produc sporii în urma diviziunii reducționale; sin. celula-mamă a sporului; ~cladiu (v. -cladiu), s. n., ramură sporiferă, prezentă la alge; ~core (~chore) (v. -cor), adj., s. f. pl., (plante) la care diseminarea se face prin spori; ~dermă (v. -dermă), s. f., înveliș extern al sporilor; ~dochiu (v. -dochiu), s. n., grupare de conidiofori și de conidii în formă de perniță, prezentă la unele ciuperci; ~filă (v. -fil2), s. f., frunză fertilă pe care se formează sporangele, prezentă la pteridofite; ~fit (v. -fit), s. n., faza diploidă din ciclul vital al plantelor purtătoare de spori; sin. sporobiont; ~fitic (v. -fitic), adj., care produce spori și alternează cu generația sexuată; ~for (v. -for), adj., s. m., 1. s. m., Corp de fructificație pedicelat, care formează spori, prezent la ciuperci. 2. s. m., Tal ramificat cu spori. 3. adj., Care poartă spori; ~gamie (v. -gamie), s. f., proces de producere a sporilor fără contopirea gameților; ~gen (v. -gen1), adj., care produce spori; ~geneză (v. -geneză), s. f., proces de formare și maturare a sporilor; ~gon (v. -gon1), s. m., organ rezultat după fecundarea oosferei din arhegon prin divizarea oului sau a zigotului; ~gonie (v. -gonie), s. f., mod de înmulțire asexuată prin spori; ~gramă (v. -gramă), s. f., dispunere a sporilor pe o bucată de hîrtie, care însoțește ierbarele micologice; ~id (v. -id), adj., asemănător cu sporii; sin. sporomorf; ~morf (v. -morf), adj., sporoid*; ~plasmă (v. -plasmă), s. f., protoplasmă a sporului; ~stazie (v. -stazie), s. f., inhibare a germinației sporilor de către substanțele elaborate de propria cultură; ~stegiu (v. -stegiu), s. n., înveliș celular al fructificației; ~tecă (v. -tecă), s. f., capsulă purtătoare de spori; ~trih (v. -trih), s. m., gen de ciuperci din clasa hifomicetelor, cuprinzînd unele specii parazite pentru om; ~trofofilă (v. trofo-, v. -fil2), s. f., frunză asimilatoare și purtătoare de spori, prezentă la pteridofite; ~zoare (v. -zoar), s. n. pl., clasă de protozoare parazite cu structură simplă, care se înmulțesc prin spori; ~zoid (v. -zoid), s. m., spor ciliat mobil, format în sporangele algelor și fungilor; ~zom (~som) (v. -zom), s. m., corpuscul de reproducere la plantele inferioare.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
SPOR1 (< fr. {i}; {s} gr. spora „sămânță”) s.m. Germen (în general unicelular și haploid) care se poate transforma într-un organism individual, fără ca în prealabil să fuzioneze cu o altă celulă reproducătoare. S. sunt produși de unele plante verzi, de ciuperci, bacterii și de unele protozoare (sporozoare). La plantele care prezintă alternanță de generații s. sunt formați de generația sporofitică și dau naștere generației gametofitice. Generația sporofitică este dominantă la licopodiacee, ecvisetacee și ferigi; la mușchi sporofitul este reprezentat de capsula cu spori. S. de rezistență = s. cu perete gros, capabil să supraviețuiască în condiții extrem de nefavorabile. Este întâlnit la bacterii, ciuperci microscopice, protozoare. Termenul este folosit adesea și pentru zigoți (rezultați din fuziunea a doi gameți) care prezintă această proprietate.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Maior e longinquo reverentia (lat. „Depărtarea sporește prestigiul” sau „De departe e mai mare respectul”) Tacit, Anale, (I, 47) – Istoricul latin vrea să spună prin aceste vorbe (devenite zicală), că oamenii sînt mai înclinați să-și arate admirația față de artiștii, savanții, descoperitorii, vitejii, de care îi despart veacurile, decît față de talentele timpului lor. Vorbele lui Tacit trebuie deci folosite pentru a atrage atenția asupra acestui adevăr. LIT.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
verb (VT401) Surse flexiune: DOOM 3 | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
spori, sporescverb
- 1. A crește sau a face să crească; a (se) mări, a (se) înmulți. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Îngrășămintele azotoase sporesc producerea de clorofilă. SĂVULESCU, M. U. I 173. DLRLC
- O fîntînă strîmbă pe lumina zării Pare că sporește liniștea-nserării. TOPÎRCEANU, B. 13. DLRLC
- Manea... da din umeri, zîmbea din cînd în cînd, dar nu sporea vorbele. SLAVICI, N. I 133. DLRLC
- Să sporească producția, să fim frunte-n întrecere, Să răpunem cărbunii ca secara sub secere! DEȘLIU, G. 47. DLRLC
- O coloană de fum se înalță din horn către ceruri, Stăruie – o clipă sporind, se risipește apoi. ANGHEL-IOSIF, C. M. I 41. DLRLC
- An cu an împărăția tot mai largă se sporește. EMINESCU, O. I 144. DLRLC
-
-
- Totdeauna găsea el de lucru: la toți muncea și la toți sporea lucrul lui. ISPIRESCU, L. 206. DLRLC
- Unde-s doi, puterea crește, Și dușmanul nu sporește! ALECSANDRI, O. 142. DLRLC
- Acel ce tuturor se laudă și spune, În trebi puțin sporește. DONICI, F. 35. DLRLC
- 2.1. A deveni prosper. DLRLC
- O ființă cît de slabă sporește cînd își răzbună. HASDEU, R. V. 60. DLRLC
-
-
- 3. A-și da silința, a se zori. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: zori
- Fugariul însă, sporind mai mult, au ajuns la un sîn de marea. DRĂGHICI, R. 167. DLRLC
- Toată firea... lucrează zi și noapte sporind cătră înmulțire. CONACHI, P. 270. DLRLC
-
- Dacă aș fi într-adevăr dușman măriei-tale, atunci aș fi sporit și eu cu îndemnul pe prietinii mei... ca să trimeată, cu sol, anume cărți pe care le au ei. SADOVEANU, Z. C. 103. DLRLC
-
-
-
- Dragă Chiriac, să n-am parte de ochii mei... dacă știu eu ceva la sufletul meu din cîte ți le-a sporit dumnealui. CARAGIALE, O. I 65. DLRLC
- Și sporește cît de multe Cui o vrea să te asculte. PANN, P. V. I 18. DLRLC
- Cu urechea-mi asculta Cîte vorbise mă-sa, Cîte sporise ceata. TEODORESCU, P. P. 586. DLRLC
-
etimologie:
- (4.) sporja DEX '09 DEX '98
- (4.) sporiti „a discuta” DEX '09 DEX '98
- spor DEX '09 DEX '98
spor, sporisubstantiv masculin
- 1. Organ microscopic al organismelor vegetale, care servește la înmulțire, la răspândire și, adesea, pentru supraviețuirea în condiții nefavorabile. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Răspîndirea uredinalelor este în strînsă legătură și cu factorii care acționează și favorizează răspîndirea sporilor. SĂVULESCU, M. U. I 121. DLRLC
- Sporii și semințele sînt insensibile la variațiile de temperatură. MARINESCU, P. A. 62. DLRLC
- 1.1. Corpuscul reproducător la anumite protozoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
-
etimologie:
- spore DEX '09 DEX '98 DN
sporoelement de compunere, prefix
- 1. Element de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) spori”, „spor”. DN
etimologie:
- spor(o)-, -spore DN
șpor, șporisubstantiv masculin
- 1. Pinten (la cizmă). DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: pinten
etimologie:
- Sporn DEX '09 DEX '98
- spora DEX '09 DEX '98