3 intrări

13 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SPAHÍU1, spahii, s. m. Soldat dintr-un corp de cavalerie otomană recrutat din rândurile aristocrației militare. – Din tc. sipahi.

SPAHÍU1, spahii, s. m. Soldat dintr-un corp de cavalerie otomană recrutat din rândurile aristocrației militare. – Din tc. sipahi.

SPAHÍU2, spahii, s. m. Militar din vechea cavalerie indigenă a coloniilor franceze din nordul Africii. – Din fr. spahi.

SPAHÍU2, spahii, s. m. Militar din vechea cavalerie indigenă a coloniilor franceze din nordul Africii. – Din fr. spahi.

spahiu1 sm [At: URECHE, L. 123 / V: (îrg) ~afiu, (înv) ~his, ~afeu, (reg) scafiu, (reg) pafir, pafiu, parh~, pasfir, pasfiu / Pl: ~ii / E: tc sipahi] Militar din corpul de cavalerie al armatei Imperiului Otoman din perioada Evului Mediu, care era recrutat din rândurile aristocrației militare, deținătoare de feude.

spahiu2 sm [At: CADE / Pl: ~ii / E: fr spahi] Militar din cavaleria indigenă a fostelor colonii franceze din nordul Africii.

SPAHÍU, spahii, s. m. (Învechit și arhaizant) 1. Militar din vechea cavalerie turcească. Ieniceri, copii de suflet ai lui Allah, și spahii Vin de-ntunecă pămîntul, la Rovine, în cîmpii. EMINESCU, O. I 146. Intrase în Moldavia, întovărășit de șepte mii spahii. NEGRUZZI, S. I 137. 2. Militar din cavaleria indigenă a coloniilor franceze din Africa de nord.

spahíŭ m. (ngr. spahis, d. turc. [d. pers.] sipahi, călăraș posesor de feud; fr. spahi. V. cipaĭ). Călăraș turcesc orĭ arăbesc. Călăraș indigen în serviciu Franciiĭ în nordu Africiĭ.

spahii m. pl. corp de călărași turci, în opozițiune cu ienicerii: turcilor, spahiilor, nu dați vânt săbiilor POP. [Turc. SIPAHI, călăreț].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

spahiu s. m., art. spahiul; pl. spahii, art. spahiii (-hi-ii)

spahíu (soldat otoman, militar din coloniile franceze din Africa) s. m., art. spahíul; pl. spahíi, art. spahíii (sil. -hi-ii)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

spahíu (-íi), s. m. – Cavaler turc. Tc. (per.) sipahi (Șeineanu, II, 326), cf. ngr. σπάής, bg., sb. spahija, fr. spahi, cipaye.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

SPAHIU subst. (cavaler turc). 1. Spahiul mare ban (IO 108); – din Vîlsănești (AO XII 341); – Ionașco, olt. (Sd VI 497); – Stan 1570 (Păc 178); Spahii, ceată, olt. (Î Div). 2. Spațiul Radu, olt. (Sd VI 459).

SPAHII (< tc.) s.m pl. 1. (În EV. Med., în Imp. Otoman) Membrii unui corp de cavalerie din armata regulată, recrutați din rândurile aristocrației militare. 2. Denumire a unui corp de cavalerie organizat în armata tranceză (1834) pentru a lupta în N Africii.

Intrare: Spahiu
Spahiu nume propriu
nume propriu (I3)
  • Spahiu
Intrare: spahiu (francez)
substantiv masculin (M69)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spahiu
  • spahiul
  • spahiu‑
plural
  • spahii
  • spahiii
genitiv-dativ singular
  • spahiu
  • spahiului
plural
  • spahii
  • spahiilor
vocativ singular
  • spahiule
plural
  • spahiilor
Intrare: spahiu (turc)
substantiv masculin (M69)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spahiu
  • spahiul
  • spahiu‑
plural
  • spahii
  • spahiii
genitiv-dativ singular
  • spahiu
  • spahiului
plural
  • spahii
  • spahiilor
vocativ singular
  • spahiule
plural
  • spahiilor
scafiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

spahiu, spahiisubstantiv masculin

  • 1. Militar din vechea cavalerie indigenă a coloniilor franceze din nordul Africii. DEX '09 DLRLC
etimologie:

spahiu, spahiisubstantiv masculin

  • 1. Soldat dintr-un corp de cavalerie otomană recrutat din rândurile aristocrației militare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ieniceri, copii de suflet ai lui Allah, și spahii Vin de-ntunecă pămîntul, la Rovine, în cîmpii. EMINESCU, O. I 146. DLRLC
    • format_quote Intrase în Moldavia, întovărășit de șepte mii spahii. NEGRUZZI, S. I 137. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.