Definiția cu ID-ul 508427:

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

spahiu (-ii), s. m. – Cavaler turc. Tc. (per.) sipahi (Șeineanu, II, 326), cf. ngr. σπάής, bg., sb. spahija, fr. spahi, cipaye.