6 intrări

46 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SOS2, SOS-uri, s. n. Apel internațional radiotelegrafic transmis de o navă în pericol de scufundare. ♦ P. gener. Apel, semnal prin care se cere ajutor în caz de pericol. [Citit: esoés sau se-o-se] – Din engl., fr. SOS.

SOS1, sosuri, s. n. Preparat culinar lichid sau vâscos (de obicei condimentat) cu care se pregătesc sau cu care se servesc unele mâncăruri. – Din fr. sauce.

SOS1, sosuri, s. n. Preparat culinar lichid sau vâscos (de obicei condimentat) cu care se pregătesc sau cu care se servesc unele mâncăruri. – Din fr. sauce.

sos3 sn [At: DEX / P: se-o-se, es-o-es / Pl: ~uri / E: eg, fr s.o.s] 1 Apel internațional radiotelegrafic transmis de o navă în pericol de scufundare. 2 (Pgn) Semnal prin care se cere ajutor în caz de pericol.

sos1 sn [At: MÎNCĂRILE, 47v/8 / V: (reg) solț, solz, sost, soț, soz, zos, zoț / Pl: ~uri / E: fr sauce] 1 Preparat culinar lichid sau vâscos făcut, de obicei, din grăsime, făină, condimente etc., cu care se pregătesc sau se servesc unele feluri de mâncare Si: (reg) îngroșăluță, îngroșătură, mărtaș. 2 (Trs) Bulion de roșii.

SOS, sosuri, s. n. Nume generic pentru diferite preparate culinare lichide sau vîscoase (de obicei bogate în condimente) cu care se pregătesc sau care însoțesc unele mîncări. Carne de vită cu sos bun. SEVASTOS, N. 288. Un pește mare cu ce sos să-l gătească? Căci lebăda gîtoasă Voia să dea o masă. ALEXANDRESCU, M. 403. ◊ Expr. A se amesteca (sau a se băga) în toate sosurile = a se amesteca în chestii sau în situații încurcate, suspecte.

SOS s.n. Preparat culinar lichid sau vâscos (de obicei condimentat) cu care se pregătesc sau se servesc anumite mâncăruri. [< fr. sauce, cf. lat. salsus].

SOS s. n. preparat culinar lichid sau vâscos (condimentat) cu care se pregătesc sau se servesc anumite mâncăruri. (< fr. sauce)

SOS ~uri n. Preparat culinar din făină, ceapă prăjită, apă și condimente, cu care se pregătesc ori care însoțesc unele mâncăruri. ~ alb. ~ de roșii. /<fr. sauce

sos n. zeamă de carne dreasă cu arome: sosuri de masă (= fr. sauce).

*sos n., pl. urĭ (fr. sauce d. lat. salsa, sărată; it. salsa, sos. V. sare). Zeamă groasă făcută din grăsime, făină, ceapă (saŭ și vin și domată) prăjite și care se dă la masă cu carne și legume: chiftele cu sos. V. prajă, rîntaș, maĭoneză, mojdeĭ, scordalea, tercĭ.

ȘOȘ, șoși, s. m. (Reg.) Stâlp, bârnă, grindă. – Din magh. sas[fa].

ȘOȘ, șoși, s. m. (Reg.) Stâlp, bârnă, grindă. – Din magh. sas[fa].

soage [At: DOSOFTEI, ap. HEM 939 / V: (reg) ~ace, ~alge, soga, sogi, solga, solja, sologi, stoga, stoji, suga, sugi, asoga, asolga, zolga / Pzi: sog, sogesc / E: ml subigere cf mg szoggatani] 1-2 vtrp (Îrg) A (se) rupe o bucată din aluatul dospit și a-i (se) da formă (de pâine) înainte de a (se) băga la cuptor Si: (reg) a solzi (4), a sovâlta. 3-4 vtrp (Trs) A (se) frământa (aluatul dospit, cașul etc.). 5 vt (Reg) A da prin făină înainte de a pune la cuptor. 6 vt (Reg; îf sogi) A subția.

șoș sm [At: LB / V: (reg) șăș, șeș, șoaș, șorș, șos / Pl: -i / E: mg sas(fa)] 1 (Reg) Stâlp. 2 (Reg) Bârnă1 (1). 3 (Reg) Grindă (1). 4 (Trs) Proptea de lemn. 5 (Reg) Scândură groasă folosită în construcții.

S.O.S.2, s.o.s.-uri, s. n. Apel internațional radiotelegrafic transmis de o navă în pericol de scufundare. ♦ P. gener. Apel, semnal prin care se cere ajutor în caz de pericol. [Citit: se-o-se sau es-o-es] – Din engl., fr. s.o.s.

SOAGE vb. (Mold.) A rupe o parte din aluatul dospit și a da formă pîinii, înainte de a o băga în cuptor. Soagem noi pita din aloat și deacii o și coacem. DOSOFTEI, PARIMIAR. ◊ Fig. Lesne Svinția sa ne-au frămîntat din lut și ne-au sopt și ne-au însuflețat. DOSOFTEI, PARIMIAR. Etimologie: lat. subigere.

sog, a soáge v. tr. (cp. cu lat. subágere, cl. subígere, a reduce, a supune). Trans. (Vicĭu). Pun aluatu din covată pe cîrpător și-ĭ daŭ formă rătundă. – Part. sos inuzitat. Vicĭu dă și un part. straniŭ șolgit (de conj. 4) și un inf. a soace, a soalge și a soga.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

SOS [cit. esoes] s. n., pl. SOS-uri [cit. esoesuri]

!SOS [cit. esoes] s. n., art. SOS-ul; pl. SOS-uri

S.O.S. s. n. [cit. se-o-sé/es-o-és], pl. S.O.S.-uri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SOS s. (reg.) îngroșăluță, rântaș, (Transilv.) mărtaș. (Mâncare cu ~.)

SOS s. (reg.) îngroșăluță, rîntaș, (Transilv.) mărtaș. (Mîncare cu ~.)

SOÁGE vb. v. frământa, plămădi.

SOÁGE vb. (Transilv.) a sovâlta. (~ aluatul de pâine.)

ȘOȘ s. v. bârnă, grindă, pop, proptea, reazem, sprijin, stâlp, susținere.

*SOAGE vb. (Transilv.) a sovîlta. (~ aluatul de pîine.)

șoș s. v. BÎRNĂ. GRINDĂ. POP. PROPTEA. REAZEM. SPRIJIN. STÎLP. SUSȚINERE.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

sos (sosuri), s. n. – Preparat culinar cu care se servesc mîncărurile. Fr. sauce, cf. salcie.Der. sosieră, s. f. (vas de sos), din fr. saucière.

soáge (-og, -os), vb. – A modela, a da formă aluatului de pîine. – Var. soga, sogi, (în)so(l)ga. Lat. subigĕre (Pușcariu, ZRPh., XXXIII, 232; Pop, Dacor., VIII, 82-93; REW 8372), cf. sp. sobar. În Trans., participiul nu se întrebuințează.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șoș, s.m. – v. șeș („stâlp, bârnă, grindă”).

șoș, -i, (șeș), s.m. – Stâlp, bârnă, grindă. – Din magh. sas(fa) (MDA).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

S.O.S. (< fr., engl.; siglă de la engl. Save Our Souls „salvați sufletele noastre”), apel internațional radiotelegrafic, folosit de navele aflate în pericol pentru a cere ajutor; p. ext. orice semnal sau apel prin care se cere ajutor în caz de pericol. Semnalul a fost adoptat (1906) la Conferința radiotelegrafică desfășurată la Berlin.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a mânca pâine cu sos de limbă expr. (glum.) a mânca pâine goală.

Intrare: SOS
  • pronunție: esoes
substantiv neutru (N24--)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • SOS
  • SOS-ul
  • SOS-u‑
plural
  • SOS-uri
  • SOS-urile
genitiv-dativ singular
  • SOS
  • SOS-ului
plural
  • SOS-uri
  • SOS-urilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24--)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • S.O.S.
  • S.O.S.-ul
  • S.O.S.-u‑
plural
  • S.O.S.-uri
  • S.O.S.-urile
genitiv-dativ singular
  • S.O.S.
  • S.O.S.-ului
plural
  • S.O.S.-uri
  • S.O.S.-urilor
vocativ singular
plural
Intrare: sos (part.)
sos2 (part.) participiu
participiu (PT51)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sos
  • sosul
  • sosu‑
  • soa
  • soasa
plural
  • soși
  • soșii
  • soase
  • soasele
genitiv-dativ singular
  • sos
  • sosului
  • soase
  • soasei
plural
  • soși
  • soșilor
  • soase
  • soaselor
vocativ singular
plural
Intrare: sos (s.n.)
sos1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sos
  • sosul
  • sosu‑
plural
  • sosuri
  • sosurile
genitiv-dativ singular
  • sos
  • sosului
plural
  • sosuri
  • sosurilor
vocativ singular
plural
Intrare: soage
verb (VT654.1)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • soage
  • soagere
  • sos
  • sosu‑
  • sogând
  • sogându‑
singular plural
  • soage
  • soageți
  • sogeți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sog
(să)
  • sog
  • sogeam
  • sosei
  • sosesem
a II-a (tu)
  • sogi
(să)
  • sogi
  • sogeai
  • soseși
  • soseseși
a III-a (el, ea)
  • soage
(să)
  • soa
  • sogea
  • soase
  • sosese
plural I (noi)
  • soagem
(să)
  • soagem
  • sogeam
  • soaserăm
  • soseserăm
  • sosesem
a II-a (voi)
  • soageți
(să)
  • soageți
  • sogeați
  • soaserăți
  • soseserăți
  • soseseți
a III-a (ei, ele)
  • sog
(să)
  • soa
  • sogeau
  • soaseră
  • soseseră
stoga
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
stoji
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: șos
șos
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: șoș
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șoș
  • șoșul
  • șoșu‑
plural
  • șoși
  • șoșii
genitiv-dativ singular
  • șoș
  • șoșului
plural
  • șoși
  • șoșilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sos, sosurisubstantiv neutru

  • 1. Preparat culinar lichid sau vâscos (de obicei condimentat) cu care se pregătesc sau cu care se servesc unele mâncăruri. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Carne de vită cu sos bun. SEVASTOS, N. 288. DLRLC
    • format_quote Un pește mare cu ce sos să-l gătească? Căci lebăda gîtoasă Voia să dea o masă. ALEXANDRESCU, M. 403. DLRLC
    • chat_bubble A se amesteca (sau a se băga) în toate sosurile = a se amesteca în chestii sau în situații încurcate, suspecte. DLRLC
etimologie:

SOS, SOS-urisubstantiv neutru

  • 1. Apel internațional radiotelegrafic transmis de o navă în pericol de scufundare. DEX '09
    • 1.1. prin generalizare Apel, semnal prin care se cere ajutor în caz de pericol. DEX '09
etimologie:

șoș, șoșisubstantiv masculin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.