4 intrări

49 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SOPRAN, -Ă, (1) s. n., (2) soprani, -e, s. m. și f., (3) adj. invar. 1. S. n. Cea mai înaltă dintre cele cinci categorii ale vocii omenești (de femeie sau de copil). 2. S. m. și f. Femeie sau copil cu voce de sopran (1). 3. Adj. invar. (Despre instrumente de suflat) Al cărui registru corespunde vocii de sopran (2). Saxofon sopran. [Var.: soprano s. n.] – Din fr., it. soprano.

sopran [At: I. GOLESCU, C. / V: ~o / Pl: ~i, ~e / E: it, fr soprano] 1 sn (Șîf soprano) Cea mai înaltă dintre cele cinci categorii de voci omenești întâlnită de obicei la femei și copii. 2 sn (Nob; îlv) În ~ Cu voce de sopran (1). 3 smf Persoană cu voce de sopran (1). 4 smf (Pex) Instrument de suflat a cărui sursă corespunde vocii de sopran (1).

SOPRAN, -Ă, soprani, -e, subst. 1. S. n. Cea mai înaltă dintre cele cinci categorii ale vocii omenești (de femeie sau de copil). 2. S. m. și f. Femeie sau copil cu voce de sopran (1); p. ext. instrument de suflat cu sunet asemănător vocii de sopran. [Var.: soprano s. n.] – Din fr., it. soprano.

SOPRAN1 s. n. Cea mai înaltă dintre cele cinci categorii ale vocii omenești (de femeie sau de copil). ◊ Loc. adv. (Neobișnuit) În sopran = cu voce de sopran. Vor cînta-n sopran și-n alt Graurii cîmpiei. COȘBUC, P. I 301. – Variantă: soprano s. n.

SOPRAN2, -Ă, soprani, -e, s. m. și f. Femeie sau copil cu voce de sopran; ◊ Soprană de coloratură v. coloratură.

SOPRAN, -Ă s.n. Vocea cea mai înaltă dintre cele cinci categorii de voci omenești, care se întîlnește la femei și la băieții mici. // s.m. și f. Cîntăreț sau cîntăreață care are o astfel de voce; (p. ext.) instrument de suflat care corespunde acestei voci. [Var. soprano s.n. / < fr., it. soprano].

SOPRAN, -Ă I. s. n. cea mai înaltă dintre cele cinci categorii de voci omenești (la femei și la copii). II. s. m. f. cântăreț, cântăreață cu vocea în registrul cel mai acut; (p. ext.; s. n.) instrument muzical de suflat, al cărui registru corespunde acestei voci. (< fr., it. soprano)

SOPRAN ~e n. 1) Voce de femeie sau de copil cu cel mai înalt registru. 2) Instrument muzical cu registrul corespunzător acestei voci. [Sil. so-pran] /<it., fr. soprano

*soprán, -ă s. (it. soprano, d. sopra, deasupra). Muz. Cîntăreț cu vocea cea maĭ supțire. V. bas, tenor.

SOPRANO s. n. v. sopran.

ȘOPRON, șoproane, s. n. Construcție (din scânduri) care servește drept adăpost pentru uneltele agricole, nutreț și vite; șoproneață. [Var.: șopru s. n.] – Din germ. Schoppen.

ȘOPRU s. n. v. șopron.

șopron [At: VARLAAM, C. 108 / V: (reg) sofru, șofr~, șofru, ~păr, ~plon, ~ran, ~d, ~run sn, ~ru (Pl: ~ri șoapre sn, ~ri sm) snm, șoapră, ~ră, ~oa sf / Pl: ~oane, (reg) ~uri / E: ns cf ger Schoppen] 1 sn (Pop) Construcție rudimentară, adesea un simplu acoperiș susținut de stâlpi, care servește mai ales ca adăpost pentru vite, unelte agricole, nutreț Si: (pop) șură1 (2), (reg) șatră (17), șop3 (1), șopotei (1), șopreț (1), șopricație (1), șoproneață (1), ștalău (3), șupă1 (1), șușop (1), șușopru. 2 sn (Pop; spc) Construcție anexă, făcută de obicei în prelungirea șurii1 (1) sau a grajdului, fără perete în partea dinspre curte, care servește mai ales ca adăpost pentru vehicule și unelte Si: (reg) șop3 (2), șopotei (2), șopreț (2), șopricație (2), șoproneață (2), supă1 (2), șușop (2), șușopru (2). 3 sn (Pop; prc) Pod al șopronului Si: (reg) șop3 (3), șopotei (3), șopreț (3), șopricație (3), șoproneață (3), șupă1, șușop (3), șușopru (3). 4 sn (Reg) Pod al grajdului în care se păstrează fânul. 5 sn (Buc) Pridvor. 6 sn (Buc) Balcon (1). 7 sn (Reg; îs) ~ru bătrânesc Prispă (de pământ). 8 sm (Reg; îf șopru) Pânză groasă cu care se acoperă butoaiele sau căruța.

ȘOPRON, șoproane, s. n. Construcție (din scânduri) care servește drept adăpost pentru unelte agricole, nutreț și vite; șoproneață. [Var.: șopru s. n.] – Din germ. Schoppen.

ȘOPRON, șoproane, s. n. Adăpost deschis sau (parțial) închis, construit din scînduri sau din nuiele împletite, unde se țin uneltele de gospodărie, nutrețul și, mai rar, vitele. Clădise... grajduri pentru vreo patruzeci de cai și vaci și șoproane pentru tot felul de căruțe și trăsuri. CAMIL PETRESCU, O. I 212. În șură și sub șopron n-aveau loc carele. REBREANU, I, 11. Într-un șopron, ne arată un maldăr de hamuri. DELAVRANCEA, H. T. 120. Radă fă, s-alergi degrabă, Că-n șopron vițelul suge. COȘBUC, P. I 95.

ȘOPRON ~oane n. 1) Construcție rudimentară care servește ca adăpost pentru vite. 2) Construcție rudimentară făcută în spatele casei unde se țin unelte, nutreț etc. ~ pentru unelte agricole. /cf. germ. Schoppen

soprano n. vocea cea mai acută. ║ m. cântăreț cu această voce.

șopron n. podul grajdului ce servă la conservarea nutrețului. [Și șop, șopru = nemț. SCHOPPE, SCHOPPEN].

șoprón (Munt. Mold. sud) n., pl. oane și șopru (Munt. Olt. Trans. Maram.) n., pl. urĭ și șoapre (germ. schoppen, schuppen, fr. échoppe, engl. shop; ceh. šopa, pol. szopa, sîrb. šupa. V. șop). Adăpost de scîndurĭ (șură) de ținut lemne, butoaĭe, trăsurĭ și alte lucrurĭ de ale gospodăriiĭ. – În Dor. șopru e un acoperemînt de stuf pus direct pe pămînt. – Și șoprán, pl. e (Hațeg). V. grajd, hambar, hangar, remiză, gașcă, baracă, hîj, saraĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sopran3 (voce) (desp. so-pran) s. n.

sopran2 (desp. so-pran) adj. invar. (saxofoane ~)

sopran1 (cântăreț) (desp. so-pran) s. m., pl. soprani

sopran2 (cântăreț) (so-pran) s. m., pl. soprani

sopran1 (saxofon ~) (so-pran) adj. invar.

sopran (persoană) s. m. (sil. -pran), pl. soprani

șopron (desp. șo-pron) s. n., pl. șoproane

șopron (șo-pron) s. n., pl. șoproane

șopron s. n. (sil. -pron), pl. șoproane

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȘOPRON s. 1. (pop.) poiată, (reg.) acioală, șop, șopotei, șopreț, șoproneață, șușopru, (Transilv.) plesnicar, (prin Ban. și Maram.) scut, (Olt. și Ban.) scuteală, (Transilv.) sin, (Olt. și Munt.) slon, (Ban.) șupă, (prin Transilv.) șușop. (În ~ se țin uneltele agricole.) 2. v. șură.

ȘOPRON s. 1. (pop.) poiată, (reg.) acioală, șop, șopotei, șopreț, șoproneață, șușopru, (Transilv.) plesnicar, (prin Ban. și Maram.) scut, (Olt. și Ban.) scuteală, (Transilv.) sin, (Olt. și Munt.) slon, (Ban.) șupă, (prin Transilv.) șușop. (În ~ se țin uneltele agricole.) 2. șură, (pop.) șopru, (reg.) saivan, (Transilv.) colnă, (prin Transilv., Maram. și Mold.) ștalău. (~ pentru nutreț.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

sopran(ă) (› it. sopra), vocea care cântă deasupra celorlalte voci, după cum o indică termenul italian, fiind cea mai acută: 1. Voce (1) feminină, cu ambitus (1) între do1 și do3 (unele voci pot ajunge până la fa3, fa diez3 și chiar până la la3). Această voce se clasifică după diferențe ale timbrului* și posibilitățile tehnice vocale individuale în: s. dramatică (spinto), s. lirică și s. de coloratură (există și categorii intermediare ca s. lirico-dramatică sau s. lirică și de coloratură). 2. Voce de copil, cu diapazonul (4) între do1 și sol2. 3. Voce (2) întâia într-o structură armonic-polif. (în partida* de cor sau instr.) care s-a „suprapus” vocii inițial superioare, cea de alto*. În muzica veche, notarea vocii de s. se făcea în cheia* do pe linia întâi a portativului*, care se numea și cheie de s. 4. Instr. muzical al cărui ambitus corespunde vocii de s. (1) (ex. fl. drept*-s.ș sax s.) Notația prescurtată a termenului, în partituri, se face prin majuscula S.

șopron, șoproane, (șopru), s.n. – Construcție de lemn pentru protejarea furajelor împotriva ploii și zăpezii; oboroc. „Patru stâlpi de lemn lungi de 7 m., legați atât în partea de sus, cât și jos, cu bare de lemn în formă de pătrat, cu latura de circa 3,5 m. (...) Pentru ca fânul să nu se depoziteze pe pământ, la circa 50 cm. de pământ sunt așezate lese împletite din nuiele de alun. (...) Acoperișul are forma unei piramide” (idem). Construcții de acest tip au fost înregistrate în Olanda, având absolut aceiași structură și înfățișare precum cele maramureșene (Paul Petrescu). – Din germ. Schoppen (DER, DEX).

Intrare: sopran (adj.)
sopran3 (adj.) adjectiv invariabil
  • silabație: so-pran info
adjectiv invariabil (I9)
Surse flexiune: DOR
  • sopran
  • sopra
Intrare: sopran (persoană)
  • silabație: so-pran info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sopran
  • sopranul
  • sopranu‑
plural
  • soprani
  • sopranii
genitiv-dativ singular
  • sopran
  • sopranului
plural
  • soprani
  • sopranilor
vocativ singular
  • sopranule
  • soprane
plural
  • sopranilor
Intrare: sopran (voce)
  • silabație: so-pran info
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sopran
  • sopranul
  • sopranu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • sopran
  • sopranului
plural
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N77)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • soprano
  • sopranoul
  • sopranou‑
plural
genitiv-dativ singular
  • soprano
  • sopranoului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: șopron
  • silabație: șo-pron info
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șopron
  • șopronul
  • șopronu‑
plural
  • șoproane
  • șoproanele
genitiv-dativ singular
  • șopron
  • șopronului
plural
  • șoproane
  • șoproanelor
vocativ singular
plural
șopăr
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șoprun
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șoprond
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șoproană
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șopră
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șopran
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șoplon
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șopru1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N39)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șopru
  • șoprul
  • șopru‑
plural
  • șopruri
  • șoprurile
genitiv-dativ singular
  • șopru
  • șoprului
plural
  • șopruri
  • șoprurilor
vocativ singular
plural
șofru
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șofron
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șoapră
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sopranadjectiv invariabil

  • 1. (Despre instrumente de suflat) Al cărui registru corespunde vocii de sopran. DEX '09 DN
    • format_quote Saxofon sopran. DEX '09
etimologie:

sopran, sopranisubstantiv masculin
sopra, sopranesubstantiv feminin

etimologie:

sopransubstantiv neutru

  • 1. Cea mai înaltă dintre cele cinci categorii ale vocii omenești (de femeie sau de copil). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • chat_bubble locuțiune adverbială neobișnuit În sopran = cu voce de sopran. DLRLC
      • format_quote Vor cînta-n sopran și-n alt Graurii cîmpiei. COȘBUC, P. I 301. DLRLC
etimologie:

șopron, șoproanesubstantiv neutru

  • 1. Construcție (din scânduri) care servește drept adăpost pentru unelte agricole, nutreț și vite. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: șoproneață
    • format_quote Clădise... grajduri pentru vreo patruzeci de cai și vaci și șoproane pentru tot felul de căruțe și trăsuri. CAMIL PETRESCU, O. I 212. DLRLC
    • format_quote În șură și sub șopron n-aveau loc carele. REBREANU, I, 11. DLRLC
    • format_quote Într-un șopron, ne arată un maldăr de hamuri. DELAVRANCEA, H. T. 120. DLRLC
    • format_quote Radă fă, s-alergi degrabă, Că-n șopron vițelul suge. COȘBUC, P. I 95. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.