4 intrări
32 de definiții
din care- explicative (19)
- morfologice (7)
- relaționale (5)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SLUTI vb. IV v. sluți.
SLUTI vb. IV v. sluți.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
SLUTI vb. IV v. sluți.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sluti v vz sluți
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SLUTI vb. (Ban.) A urîți. Slutĕsk. AC, 370. Etimologie: slut + suf. -i. Vezi și slut, slutăciune.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SLUT, -Ă, sluți, -te, adj., s. m. și f. (Om) mutilat, schilodit, infirm, diform, pocit; p. ext. (om) foarte urât, hâd. – Cf. ucr. slutyj.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SLUT, -Ă, sluți, -te, adj., s. m. și f. (Om) mutilat, schilodit, infirm, diform, pocit; p. ext. (om) foarte urât, hâd. – Cf. ucr. slutyj.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
SLUȚI, sluțesc, vb. IV. Tranz. A face să devină schilod, infirm, desfigurat; a mutila; a ciopârți. Tranz. și refl. A (se) poci, a (se) urâți. ♦ Refl. A se strâmba, a se schimonosi. [Var.: (reg.) sluti vb. IV] – Din slut.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
scluți[1] v vz sluți
- Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
slut, slută [At: ANON. CAR. / Pl: sluți, ~e / E: ucr слутий] (D. oameni sau d. părți ale corpului lor, mai ales d. față) 1-2 a, smf Care are (din naștere sau ca urmare a unui accident, a unei boli etc.) un aspect fizic dezagreabil, respingător etc. prin anomalii, neregularități, deformări etc. Si: deformat2 (1), desfigurat2 (1), diform (1), monstruos, mutilat, pocit2, schilod, schilodit, schimonosit, strâmb, strâmbat, (rar) sluțit2 (2-3), stropșit, (pfm) bocciu, scălâmb, scălâmbăiat, (reg) balcâz, șont2, șonțit, șui7. 3 av (Reg; îe) A se uita ~ A încrunta sprâncenele. 4 sf (Reg; îe) A umbla de râsul ~ei A se compromite (2). 5-6 a, smf (Pex) Care este foarte urât Si: sluțit2 (4-5), hidos, hâd, pocit2, (înv) grozav (2), grozăvatic, grozliv, (reg) balcâz, pâcleș, pogan.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sluți [At: PRAV. 307 / V: (reg) ~uti / Pzi: ~țesc / E: slut] 1-2 vtr (Îvp; d. oameni sau d. părți ale corpului lor) A (se) mutila. 3-4 vtr (Pex; d. oameni sau părți ale corpului lor) A dobândi sau a face să dobândească aspect fizic, formă, natură etc. dezagreabilă, dezgustătoare etc. datorită unor anomalii, unor neregularități, unor deformări etc. Si: a (se) deforma (4-5), a (se) desfigura (1-2), a (se) mutila, a (se) poci1, a (se) schilodi, a (se) schimonosi, a (se) strâmba, a (se) suci, (pfm) a (se) scălâmbăia, a (se) șonți1. 5-6 vtr (Pex) A (se) urâți foarte tare Si: a (se) poci1, (pop) a se hâzi (1), (înv) a se grozăvi (1), (reg) a (se) opăci1, a (se) pâcliși, a (se) șonți1. 7 vr (Îvp; d. oameni) A se strâmba (18). 8 vr (Rar) A se uita urât și cu mânie la cineva.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SLUȚI, sluțesc, vb. IV. Tranz. A face să devină schilod, inform, desfigurat; a mutila; a ciopârți. ♦ Tranz. și refl. A (se) poci, a (se) urâți. ♦ Refl. A se strâmba, a se schimonosi. [Var.: (reg.) sluti vb. IV] – Din slut.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
SLUT, -Ă, sluți, -te, adj. Mutilat, schilod; p. ext. foarte urît, pocit, diform; hîd. În loc de pisică, aveam un cîine slut și zburlit. BART, S. M. 104. Fata babei era slută, leneșă, țifnoasă și rea la inimă. CREANGĂ, P. 283. Ah! fața mea cea slută gonește-orice privire! Eu însumi în oglindă privind mă înspăimînt! BOLINTINEANU, O. 207. ◊ Fig. Nu vedea bolta gangului afumat, cu slute crăpături și pecingini. C. PETRESCU, A. R. 25. Privește-n zare Iarna goală, iarna slută, Cum se duce-n fuga mare. ALECSANDRI, P. A. 190. ◊ (Substantivat) Sluta ceea de Varvara vrea să mă vadă pe năsălie. SADOVEANU, O. VIII 196. Foaie verde lemn uscat, Și acuma m-o lăsat Pentru sluta cea din sat! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 253.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SLUȚI, sluțesc, vb. IV. Tranz. 1. A ciunti, a ciopîrți, a mutila; p. ext. a face urît, a urîți, a poci. Așa țăranul nostru numai cu fieru-n mînă Începu să sluțească pădurea cea bătrînă. ALEXANDRESCU, P. 131. Moșu-n vie de-ajungea, Se punea, măre, punea Toată via de sluțea, Tăia viță din mlădiță, O tăia de la tulpină Ș-o seca la rădăcină. TEODORESCU, P. P. 618. ◊ Fig. Acul gramofonului, ajuns la marginea plăcii, a dat un sunet strident, sluțind cîteva tonuri, ca o batjocură neașteptată. VORNIC, O. 142. 2. A face ca cineva să pară urît, a urîți. A poruncit unuia dintre școlari să ne tundă. Cînd am auzit noi una ca asta, am început... a ne ruga de toți dumnezeii să nu ne sluțească. CREANGĂ, A. 27. ♦ Refl. A face grimase, strîmbîndu-și fața, schimonosindu-se. Îmi zicea că nu mă prinde cînd mă sluțesc. GANE, N. II 93. De poreclele ce-și pun și cum se sluțesc unu la altul, trebuie să te ții cu mîna de inimă cît rîzi. ȘEZ. III 182. – Variantă: sluti (VISSARION, B. 125, RETEGANUL, P. V 7) vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SLUT ~tă (~ți, ~te) și substantival (despre persoane) Care este lipsit de frumusețe și armonie; neplăcut la înfățișare; urât. Fată ~tă. /<ucr. sluty
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE SLUȚI mă ~esc intranz. 1) A deveni slut; a pierde frumusețea; a se poci; a se urâți. 2) A-și schimba expresia normală a feței (în mod voit sau involuntar); a face grimase; a se strâmba; a se schimonosi. /Din slut
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SLUȚI ~esc tranz. 1) A face să se sluțească; a urâți; a poci. 2) A face să-și piardă integritatea fizică; a schilodi; a mutila; a estropia. /Din slut
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SLUT adj. (Mold., Ban.) Urît. A: Alții zic că fața lui Cain s-au făcut foarte slută și groaznică și strașnică. LET. 1766-1767, 20r. O căutătură slută. H 1778, 113r; cf. H 1778, 15^r; H 17791, 82v. C: (Substantival) Slut. [Monstrum. Deformis]. AC, 370. Etimologie: ucr. slutyj. Vezi și slutăciune, sluti.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
slut a. 1. schilod; 2. urît: ăst pitic slut și șchiop OD. [Origină necunoscută]. V. Prut.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sluțì v. 1. a ciunti: începu să sluțească pădurea cea bătrână GR. AL.; 2. a schilodi: să nu ne sluțească CR.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
slut, -ă adj. (rut. slutlĭ, paralizat, sîrb. sluta, imbecil, prost). Vechĭ. Mutilat (V. calic). Azĭ. Foarte urît: o femeĭe slută. Loc. Sutele mărită slutele (saŭ mutele) și miile urgiile, fetele cu zestre se mărită maĭ ușor de cît cele-lalte. Adv. A te uita slut la cineva. Slut la Prut (fiindcă de la 1812 plnă la 1918, Prutu forma hotaru spre Rusia), situațiunea politică se întunecă, sosește oastea rusească contra Turcilor. Fig. Afacerile se încurcă, se ivește primejdia!
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sluțésc v. tr. (d. slut). Vechĭ. Mutilez. Azĭ. Urîțesc, pocesc, cĭuntesc, mutilez: a sluți un copil tunzîndu-l prost, a sluți un copac, o pădure. Fam. A te sluți la cineva, a te stropși, a te uĭta urît ca să se astîmpere.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
slut adj. m., s. m., pl. sluți; adj. f., s. f. slută, pl. slute
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
sluți (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sluțesc, 3 sg. sluțește, imperf. 1 sluțeam; conj. prez. 1 sg. să sluțesc, 3 să sluțească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
slut adj. m., s. m., pl. sluți; adj. f., s. f. slută, pl. slute
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sluți (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sluțesc, imperf. 3 sg. sluțea; conj. prez. 3 să sluțească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
slut adj. m., s. m., pl. sluți; f. sg. slută, pl. slute
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sluți vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sluțesc, imperf. 3 sg. sluțea; conj. prez. 3 sg. și pl. sluțească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sluțesc, -țească 3 conj., -țeam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SLUT adj. 1. v. urât. 2. v. desfigurat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SLUȚI vb. v. desfigura.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SLUT adj. 1. diform, hidos, hîd, monstruos, pocit, respingător, schimonosit, strîmb, urît, (pop. și fam.) bocciu, scălîmb, scălîmbăiat, (reg.) pîcleș, (Mold.) balcîz, (Mold. și Transilv.) pogan, (înv.) grozav, (fam.) șui. (O ființă ~.) 2. deformat, desfigurat, pocit, schimonosit, sluțit, strîmb, strîmbat, urît, urîțit, (reg.) stropșit, zgîmboit, (Mold.) șonțit. (O față ~ de ură.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SLUȚI vb. a (se) deforma, a (se) desfigura, a (se) poci, a (se) schimonosi, a (se) strîmba, a (se) urîți, (pop. și fam.) a (se) scălîmbăia, a (se) scofîlci (pop.) a (se) hîzi, (Mold. și Bucov.) a (se) șonți, (înv.) a (se) grozăvi. (Fața i s-a ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Slut ≠ frumos
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
slut (-tă), adj. – Urît, monstruos, diform, oribil. Sb. sluta (Miklosich, Slaw. Elem., 46; Scriban). Der. din bg. splut „putred” (Cihac, II, 360), nu este probabilă. Rut. sluta, slutyi ar putea să nu provină din rom. (cf. Candrea, Elemente, 409). – Der. sluți (var. sluti), vb. (a urîți, a desfigura); sluțenie (var. slutenie), s. f. (urîțenie; pocitanie, lighioană); sluțitură, s. f. (hîrcă, hîzenie).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv masculin (M3) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
slut, sluțisubstantiv masculin slută, slutesubstantiv feminin slut, slutăadjectiv
- 1. (Om) mutilat, schilodit, infirm, diform, pocit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- În loc de pisică, aveam un cîine slut și zburlit. BART, S. M. 104. DLRLC
- Fata babei era slută, leneșă, țifnoasă și rea la inimă. CREANGĂ, P. 283. DLRLC
- Ah! fața mea cea slută gonește-orice privire! Eu însumi în oglindă privind mă înspăimînt! BOLINTINEANU, O. 207. DLRLC
- Nu vedea bolta gangului afumat, cu slute crăpături și pecingini. C. PETRESCU, A. R. 25. DLRLC
- Privește-n zare Iarna goală, iarna slută, Cum se duce-n fuga mare. ALECSANDRI, P. A. 190. DLRLC
- Sluta ceea de Varvara vrea să mă vadă pe năsălie. SADOVEANU, O. VIII 196. DLRLC
- Foaie verde lemn uscat, Și acuma m-o lăsat Pentru sluta cea din sat! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 253. DLRLC
- 1.1. (Om) foarte urât, hâd. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: desfigurat hâd urât
-
etimologie:
- slutyj DEX '98 DEX '09
sluți, sluțescverb
- 1. A face să devină schilod, infirm, desfigurat. DEX '09 DLRLC
- Așa țăranul nostru numai cu fieru-n mînă Începu să sluțească pădurea cea bătrînă. ALEXANDRESCU, P. 131. DLRLC
- Moșu-n vie de-ajungea, Se punea, măre, punea Toată via de sluțea, Tăia viță din mlădiță, O tăia de la tulpină Ș-o seca la rădăcină. TEODORESCU, P. P. 618. DLRLC
- Acul gramofonului, ajuns la marginea plăcii, a dat un sunet strident, sluțind cîteva tonuri, ca o batjocură neașteptată. VORNIC, O. 142. DLRLC
-
- A poruncit unuia dintre școlari să ne tundă. Cînd am auzit noi una ca asta, am început... a ne ruga de toți dumnezeii să nu ne sluțească. CREANGĂ, A. 27. DLRLC
-
- 1.2. A se strâmba, a se schimonosi. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: schimonosi strâmba
- Îmi zicea că nu mă prinde cînd mă sluțesc. GANE, N. II 93. DLRLC
- De poreclele ce-și pun și cum se sluțesc unu la altul, trebuie să te ții cu mîna de inimă cît rîzi. ȘEZ. III 182. DLRLC
-
-
etimologie:
- slut DEX '98 DEX '09