sindrofie sf [At: I. GOLESCU, C. / V: (înv) ~ntr~, (rar) sen~ / E: ngr συντροφία^[1]] 1 (Fam) Reuniune de invitați Si: petrecere. 2 Totalitatea participanților la o sindrofie (1). 3 (Nob) Ceremonie (2). 4 (Rar) Tovărășie. 5 (Rar) Prietenie. corectat(ă)

SINDROFIE, sindrofii, s. f. (Azi familiar sau ironic) Reuniune de invitați, petrecere în familie. Pînă-n sară, în tîrg era o fierbere nemaipomenită. În toate părțile sindrofiile se prelungiră pînă noaptea tîrziu. SADOVEANU, O. VIII 148. E sindrofie astă-seară. Salonul tremură-n lumină. IOSIF, T. 147. Mare sindrofie la cucoana Sevastița; cu lăutari, cu danț, cu ceai. HOGAȘ, DR. II 134. ◊ Fig. [Gîștele sălbatice] dacă colindă așa țărmurile lumii, văd toate. Și fac sindrofie ele înde ele și povestesc ce-au văzut. SADOVEANU, O. A. II 149. ♦ (Cu sens colectiv) Totalitatea participanților la o petrecere familială. Toată sindrofia îl primi cu însuflețire. REBREANU, I. 100.

SINDROFIE ~i f. fam. 1) Petrecere în familie. 2) Totalitate a participanților la o astfel de petrecere. [G.-D. sindrofiei; Sil. sin-dro-] /<ngr. sindrofia

sindrofie f. (ironic) societate: în sindrofiile modeste de mahala CAR. [Gr. mod.].

*sindrofíe f. (ngr. syndrofia [scris syntr-], d. syn, împreună, și tréfo, nutresc. V. a- și iper-trofie). Fam. Serată în familie. V. clasă.

sendrofie sf vz sindrofie

sintrofie sf vz sindrofie

sindrofie (fam.) s. f., art. sindrofia, g.-d. art. sindrofiei; pl. sindrofii, art. sindrofiile (desp. -fi-i-)

sindrofie (fam.) s. f., art. sindrofia, g.-d. art. sindrofiei; pl. sindrofii, art. sindrofiile

sindrofie s. f., art. sindrofia, g.-d. art. sindrofiei; pl. sindrofii, art. sindrofiile

sindrofie (-ii), s. f. – Reuniune socială, sărbătoare de familie. Ngr. συντροφία (Tiktin; Gáldi 253).