SINDROFIE, sindrofii, s. f. (Azi familiar sau ironic) Reuniune de invitați, petrecere în familie. Pînă-n sară, în tîrg era o fierbere nemaipomenită. În toate părțile sindrofiile se prelungiră pînă noaptea tîrziu. SADOVEANU, O. VIII 148. E sindrofie astă-seară. Salonul tremură-n lumină. IOSIF, T. 147. Mare sindrofie la cucoana Sevastița; cu lăutari, cu danț, cu ceai. HOGAȘ, DR. II 134. ◊ Fig. [Gîștele sălbatice] dacă colindă așa țărmurile lumii, văd toate. Și fac sindrofie ele înde ele și povestesc ce-au văzut. SADOVEANU, O. A. II 149. ♦ (Cu sens colectiv) Totalitatea participanților la o petrecere familială. Toată sindrofia îl primi cu însuflețire. REBREANU, I. 100.