27 de definiții pentru sileaf seleaf sileah salafiu seleah seleap sileap silef sileh silep siliaf (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SILEÁF, sileafuri, s. n. (Înv.) Brâu lat în care se purtau înfipte diferite arme. [Var.: sileáh, seleáf s. n.] – Din tc. silâh „armă”.

sileaf sn [At: (cca 1816) IORGA, S. D. VII, 16 / V: (îvp) sel~, (pop) ~ap, ~ep, selef, (înv) ~ah, ~ef, ~eh, salafiu (A și: salafiu), seleah, seleap, (reg) ~liaf / Pl: ~uri / E: tc silâh „armă”, bg силях] 1 Brâu lat în care se purtau înfipte diferite arme. 2 (Reg) Armă nedefinită mai îndeaproape. 3 (Înv; îf salafiu) Cingătoare folosită ca talisman. 4 (Pex) Talisman.

SILEÁF, sileafuri, s. n. (Turcism înv.) Brâu lat în care se purtau înfipte diferite arme. [Var.: sileáh, seleáf s. n.] – Din tc. silâh „armă”.

SILEÁF, sileafuri, s. n. (Turcism învechit) Brîu lat în care se purtau înfipte diferite arme. Doisprezece arnăuți călări înainte și tot atîția în urmă... iar Manoli sus pe capră, cu mîna dreaptă pe prăselele hangerului din sileaf. CARAGIALE, O. III 52. Își trîntea la brîu un sileaf cu un iatagan și două pistoale. GHICA, S. 98. Ș-un brîu verde pentru șale, Ș-un sileaf cu opt pistoale. MAT. FOLK. 386. – Variante: seleáf (TEODORESCU, P. P. 565, ALECSANDRI, P. P. 43), sileáh (GHICA, la CADE) s. n.

sileáf, -eáh, -eáp, V. seleaf.

SELEÁF s. n. v. sileaf.

SILEÁH s. n. v. sileaf.

salafiu n. talisman (într’un basm muntean). [V. seleaf].

seleaf n. brâu de arme: mâna ’n seleaf că punea, paloș mare că scotea POP. [Și sileaf = turc. SILAH, armă].

arată toate definițiile

Intrare: sileaf
  • silabație: -leaf
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sileaf
  • sileaful
  • sileafu‑
plural
  • sileafuri
  • sileafurile
genitiv-dativ singular
  • sileaf
  • sileafului
plural
  • sileafuri
  • sileafurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • seleaf
  • seleaful
  • seleafu‑
plural
  • seleafuri
  • seleafurile
genitiv-dativ singular
  • seleaf
  • seleafului
plural
  • seleafuri
  • seleafurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sileah
  • sileahul
  • sileahu‑
plural
  • sileahuri
  • sileahurile
genitiv-dativ singular
  • sileah
  • sileahului
plural
  • sileahuri
  • sileahurilor
vocativ singular
plural
salafiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
seleah
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
seleap
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sileap
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
silef
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sileh
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
silep
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
siliaf
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)