11 definiții pentru sictir

SICTÍR, (2) sictiruri, s. n., interj. (Arg. și fam.) 1. Interj. (în expr.) Hai sictir! = pleacă! marș de aici! șterge-o! A da cu sictir = a sictiri. 2. S. n. înjurătură trivială. – Din tc. siktir.

SICTÍR, interj. (Arg.; în expr.) Hai sictir! = pleacă! marș de aici! șterge-o!; A da cu sictir = a sictiri. – Din tc. siktir.

SICTÍR interj. (Argou, precedat de «hai») Șterge-o! marș de-aici! Se întoarse și-și înjură tovarășii. – Ai sictir! C. PETRESCU, C. V. 59. Hai sictir... Că te trag în bătătură Și te toc ca pă trupină. ȘEZ. XIII 202. ◊ Expr. A da cu sictir = a înjura, a alunga înjurînd.

sictír2 (arg., fam.) s. n., pl. sictíruri

sictír1 (arg., fam.) interj.

sictír interj. – Exprimă vulgar repulsia. Tc. sikdir, imperativ pasiv al lui sikmek „a se împerechea” (Șeineanu, II, 321; Lokotsch 1060), cf. ngr. σιϰτίρ „blestem”. – Der. sictiri, vb. (a înjura).

SICTÍR interj. peior.: Hai ~ fugi, șterge-o de aici. A da cu ~ a alunga pe cineva, înjurându-l. /<turc. siktir

sictír (turc. siktir), interj. trivială pin care alungĭ pe cineva: sictir de aicĭ, porcule! – Și haĭ sictir și haĭ sictirĭ (cu ĭ din fugĭ). V. pașol.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

a trata cu sictir (pe cineva) expr. a trata în mod disprețuitor (pe cineva); a ignora în mod deliberat (pe cineva).

hai sictir! expr. (pop., vulg.) folosită ca ofensă, pentru a exprima în mod brutal un dezacord, o nemulțumire, un refuz etc.

Intrare: sictir
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sictir
  • sictirul
  • sictiru‑
plural
  • sictiruri
  • sictirurile
genitiv-dativ singular
  • sictir
  • sictirului
plural
  • sictiruri
  • sictirurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)