4 intrări

60 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

serva1 v vz serba

SERBÁ, serbez, vb. I. Tranz. A sărbători (un fapt important, un eveniment memorabil etc.); fig. a omagia, a cinsti, a lăuda. ♦ A ține sărbătoare; a nu lucra, a prăznui. – Lat. servare.

SERBÁ, serbez, vb. I. Tranz. A sărbători (un fapt important, un eveniment memorabil etc.); fig. a omagia, a cinsti, a lăuda. ♦ A ține sărbătoare; a nu lucra, a prăznui. – Lat. servare.

SERV, -Ă, servi, -e, s. m. și f. 1. (În Evul Mediu) Țăran dependent de stăpânul de pământ; iobag, șerb. ♦ (Latinism înv.) Sclav, rob. 2. (Livr. înv.) Servitor, slujitor. – Din lat. servus.

SERVÍ, servesc, vb. IV. 1. Tranz. A îndeplini anumite funcții, însărcinări, datorii față de cineva; a sluji. ♦ Intranz. A face serviciu, a funcționa ca... ♦ Intranz. A lucra în calitate de om de serviciu, a sluji. ♦ A lucra în interesul, în slujba cuiva; a susține, a sprijini. Îmi servesc prietenii. ♦ A fi de folos, util cuiva. Cu ce te pot servi? 2. Intranz. (Despre lucruri) A folosi la..., a fi utilizat ca..., a avea rolul de... ♦ Refl. (Despre oameni) A se folosi, a face uz de... 3. Tranz. A pune, a aduce la masă mâncare, băutură etc. ♦ A prezenta cuiva o mâncare ca să ia din ea, a trata pe cineva cu ceva; a da să mănânce. ♦ Refl. A lua să mănânce sau să bea. Se servi cu câteva bomboane.Fig. A da, a transmite. Încearcă să-i servească ultimele noutăți. ♦ (Despre vânzători, funcționari etc.) A oferi solicitanților cele cerute; a executa o comandă. ♦ A asigura o prestare de serviciu; a deservi. Ascensorul servește etajele de sus. 4. Tranz. (La unele jocuri sportive cu mingea și la jocul de cărți) A pune mingea sau cărțile în joc. ♦ A plăti, a furniza. A servi o rentă. – Din fr. servir.

SERVÍ, servesc, vb. IV. 1. Tranz. A îndeplini anumite funcții, însărcinări, datorii față de cineva; a sluji. ♦ Intranz. A face serviciu, a funcționa ca... ♦ Intranz. A lucra în calitate de om de serviciu, a sluji. ♦ A lucra în interesul, în slujba cuiva; a susține, a sprijini. Îmi servesc prietenii. ♦ A fi de folos, util cuiva. Cu ce te pot servi? 2. Intranz. (Despre lucruri) A folosi la..., a fi utilizat ca..., a avea rolul de... ♦ Refl. (Despre oameni) A se folosi, a face uz de... 3. Tranz. A pune, a aduce la masă mâncare, băutură etc. ♦ A prezenta cuiva o mâncare ca să ia din ea, a trata pe cineva cu ceva; a da să mănânce. ♦ Refl. A lua să mănânce sau să bea. Se servi cu câteva bomboane.Fig. A da, a transmite. Încearcă să-i servească ultimele noutăți. ♦ (Despre vânzători, funcționari etc.) A oferi solicitanților cele cerute; a executa o comandă. ♦ A asigura o prestare de serviciu; a deservi. Ascensorul servește etajele de sus. 4. Tranz. (La unele jocuri sportive cu mingea și la jocul de cărți) A pune mingea sau cărțile în joc. ♦ A plăti, a furniza. A servi o rentă. – Din fr. servir.

serba vtrp [At: PSALT. 151 / V: (îrg) săr~, (înv) sărbi, (reg) ~rva, sirva / Pzi: ~bez / E: ml servare] 1-2 (C. i. evenimente, persoane etc.) A (se) cinsti printr-o întrunire cu caracter solemn, festiv etc. Si: a aniversa, a celebra, a comemora. 3-4 (C. i. evenimente sau personalități religioase) A (i se) închina o sărbătoare (1) Si: a prăznui (1), proslăvi (2), ține (5). 5-6 (Rar; fig) A (se) omagia. 7-8 (Înv) A (se) oficia.

servă sf [At: SCÂNTEIA, 1969, nr. 8192 / Pl: ~ve / E: eg serve] (Spt; rar) Serviciu (36).

servi [At: HELIADE, O. II, 39 / V: (reg) săr~, sâr~, șe~, (rar) ~va / Pzi: ~vesc și (înv) serv, 2 ~vești și (înv) servi, 3 ~vește și (îrg) servă, (înv) serve, 6 ~vesc și (înv) serv și serve / E: fr servir] 1 vi (D. obiecte, procese, fenomene naturale etc. sau d. abstracte; rar; d. oameni sau d. acțiunile, manifestările etc. lor cu determinări în dativ, la infinitiv sau introduse prin pp „la”, „de”, „pentru”, „ca”, „drept”, înv, „spre”) A constitui sau a deveni instrument, mijloc argument etc. pentru realizarea, pentru obținerea, pentru demonstrarea etc. a ceva Si: a sluji, a ajuta, a folosi, (pop) a slugări (1). 2 vr (D. oameni, adesea udp „de”, „cu”, „pentru”, „ca”, înv, „prin”) A realiza, a obține, a demonstra etc. ceva cu ajutorul cuiva sau al unor obiecte, al unor procese, concepte etc. devenite instrumente, mijloace , argumente etc. Si: a se sluji, a se ajuta, a se folosi, (reg) a se slugători (2), (îvr) a se sărvisi. 3 vt (C. i. oameni) A ajuta la realizarea unei acțiuni. 4 vt (C. i. patria, activități sociale, culturale etc.) A depune eforturi pentru atingerea anumitor scopuri, anumitor cerințe etc. 5 vt (C. i. patria, activități sociale, culturale etc.) A sprijini cu devotament Si: a sluji. 6 vt(a) (C. i. oameni) A oferi mâncare, băutură, țigări etc. pentru a fi consumate. 7 vt(a) (C. i. mâncăruri, băuturi etc.) A aduce și a oferi (la masă) pentru a mânca, a bea etc. 8 vt(a) (C. i. mâncăruri, băuturi etc.) A pune în farfurie sau a turna în pahar Si: (rar) a sluji. 9-10 vtr (Imp) A (lua pentru a) mânca sau a bea. 11 vt (Fig; c. i. creații, manifestări ale oamenilor, aspecte ori rezultate ale unei activități, spectacole etc.) A face cunoscut Si: a arăta, a înfățișa, a prezenta (2). 12 vt (Fam; îe) A i-o ~ (cuiva) A-i spune (cuiva) cu promptitudine lucruri neplăcute (dar adevarate). 13 vt (Fam; îe) A ~ o lecție (cuiva) A avea (față de cineva) o comportare (sau a pune, pe cineva, într-o situație) din care să învețe ceva. 14-15 vti A îndeplini anumite însărcinări, îndatoriri, funcții etc. în folosul cuiva sau a ceva ori pe lângă sau față de cineva sau ceva. 16-17 vti (Pex) A munci într-un serviciu (1). 18-19 vti (Spc) A funcționa într-un serviciu (public) la stat Si: a sluji, (reg) a slugători (1). 20-21 vi (Rar) A sluji (21-22). 22 vt(a) (D. vânzători; c. i. mărfuri) A oferi spre vânzare. 23 vt(a) (C. i. cumpărături) A oferi mărfurile solicitate pentru a fi cumpărate. 24 vt(a) (Rar; c. i. magazine, prăvălii) A asigura desfășurarea serviciului. 25 vt A asigura o prestare de serviciu Si: a deservi. 26 vi (D. membrii unor echipe de jocuri sportive cu mingea sau d. jucătorii de cărți) A pune mingea sau cărțile în joc. 27 vi (D. membrii unor echipe de jocuri sportive cu mingea sau d. jucătorii de cărți) A fi de rând la serviciu.

SERV, -Ă, servi, -e, s. m. și f. 1. (În evul mediu) Țăran dependent de stăpânul de pământ; iobag, șerb. ♦ (Latinism înv.) Sclav, rob. 2. (Livr. înv.) Servitor, slujitor. – Din lat. servus.

SERBÁ, serbez, vb. I. Tranz. (Complementul indică un fapt însemnat, un eveniment memorabil etc.) A sărbători. Lîngă lacul care-n tremur somnoros și lin se bate, Vezi o masă mare-ntinsă cu făclii prea luminate, Căci din patru părți a lumii împărați și-mpărătese Au venit ca să serbeze nunta gingașei mirese. EMINESCU, O. I 85. Potoski dă poruncă să-mpartă vin pe la soldați, pentru ca să serbeze victoria noastră. ALECSANDRI, T. II 37. (Cu pronunțare regională) Găsim într-un jurnal aducerea-aminte a adunării de la Blaj, ziua cea mare de 15 mai 1848, sărbată de pribegii din Principate la Paris la 15 mai 1851. RUSSO, S. 67. ♦ Fig. A omagia, a cinsti. Cînd privesc la tine, scumpa mea iubită, Ca o liră dulce inima-mi trezită Cîntă și serbează bunurile vieții, Farmecul iubirii și a tinereții. ALECSANDRI, P. II 27. Ciocîrlia cea voioasă în văzduh se legăna Și-nturnarea primăverii prin dulci ciripiri serba. NEGRUZZI, S. I 115. ♦ (În limbajul bisericesc) A ține sărbătoare, a prăznui.

SERV, -Ă, servi, -e, s. m. și f. 1. (În orînduirea feudală) Persoană fără drepturi sociale, legată de pămînt și depinzînd de seniorul care stăpînea pămîntul. V. iobag, șerb. În evul mediu, pozițiunea servului sau vasalului era asemenea precară. GHEREA, ST. CR. III 75. ♦ (Latinism învechit) Sclav, rob. În evul mediu... femeia era o servă a bărbatului. GHEREA, ST. CR. II 317. 2. (Învechit) Servitor, slujitor. Jupîneasa Avramia se întoarse cătră cele două serve ale sale care așteptau la ușa casei mici și, aplecîndu-se spre ele, le șopti porunci pripite. SADOVEANU, Z. C. 43. ◊ Fig. Tu cugeți poate-acuma că m-am grăbit. – O! da, Prea multă înlesnire am pus de-a mă preda, Și n-am făcut paradă de forme și rezervă, Dar ele de te-ncîntă mă fac și a lor servă! MACEDONSKI, O. II 120.

SERVÍ, servesc, vb. IV. 1. Tranz. A îndeplini anumite funcții, însărcinări, îndatoriri față de cineva. Dacă voi mai revedea vreodată patria mea, va fi numai pentru ca s-o servesc și să-mi jertfesc viața pentru ea, dacă va fi nevoie. KOGĂLNICEANU, S. A. 35. ◊ (Complementul indică timpul servit) Inspectorul îi mai făgădui să-i socotească și anii ce-i servise pînă atunci. REBREANU, I. 82. ◊ Intranz. (Construit cu complementul în dativ) Doi oameni scumpi patriei comune pentru cunoștințele cele întinse, talentele și zelul de a-i servi. GHICA, A. 763. ♦ Intranz. A face serviciu, a funcționa ca... Fusese condamnat ca să servească șapte ani ca soldat în regimentul de artilerie din Synope. BART, S. M. 25. ♦ Intranz. A lucra în calitate de om de serviciu, a sluji. A servit trei ani la oraș. ♦ A lucra pentru..., în interesul, în slujba cuiva; a sprijini. La 1848... serveam și interesele mișcării. SADOVEANU, O. I 419. ♦ A fi de folos, util, a aduce servicii cuiva. Cu ce te pot servi? 2. Intranz. (Despre lucruri, urmat de determinări introduse prin prep. «la», «ca», «de» sau «drept») A folosi la..., a avea rolul de..., a fi utilizat ca... O altă odaie dindărăt va fi servit de dormitor copiilor, avînd aspectul nud al unei săli de internat, cu lucruri puține și tari. CĂLINESCU, E. 50. Pînă în clasa cincea liceală n-am știut la ce poate servi o perie de dinți. C. PETRESCU, Î. II 53. Cu toate aceste, nevinovata poveste servi de pretext tartufilor politici ca să închidă jurnalul și să exileze pe autor. NEGRUZZI, S. I 94. ♦ Refl. A se folosi, a face uz de... Manfred și Faust, adînci cugetători, Fantasme ce-n veghere ședeați pînă la zori... Urcatu-v-ați prin lumea de umhre și de vise, Servitu-v-ați de cuget ca punte peste-abise. MACEDONSKI, O. I 48. ♦ Refl. (Neobișnuit, urmat de determinări introduse prin prep. «cu») A întrebuința. O stațiune preistorică ai cărei lăcuitori se serveau cu arme de piatră nelustruită și de os. ODOBESCU, S. II 421. 3. Tranz. (Complementul indică lucruri de mîncare, de băut) A pune, a aduce la masă. (Refl. pas.) S-a servit friptura. SAHIA, N. 59. ♦ (Complementul indică lucrul oferit sau persoana căreia i se oferă) A prezenta cuiva o mîncare ca să ia dintr-însa, a da cuiva dintr-o mîncare, a trata pe cineva. Izbuti să-i așeze și să le servească cîte ceva. REBREANU, R. I 193. Din cînd în cînd se scula să-și servească musafirii. VLAHUȚĂ, O. A. III 53. ♦ Fig. A da, a transmite. Încercă să-i servească ultimele noutăți despre Nadina. REBREANU, R. I 254. ♦ Refl. A lua să mănînce. Scoase din buzunarul vestei o cutiuță de email cu pastile parfumate și, înainte de a se servi, o întinse Sabinei. C. PETRESCU, C. V. 14. ♦ (Impropriu) A lua dintr-o mîncare sau o băutură oferită; a mînca, a bea. Acum servește dulceață! C. PETRESCU, Î. I 38. ♦ (Despre vînzători, funcționari etc.) A oferi solicitanților cele cerute; (în special) a executa o comandă. Ceru o cafea neagră, dar chelnerul nu se grăbi să-l servească. C. PETRESCU, C. V. 313. ♦ A asigura o prestare de serviciu; a deservi. Opt ascensoare, în mișcare continuă, se ridică și se coboară, servind cele 19 etaje. BART, S. M. 41. ♦ Tranz. (Folosit și absolut) (La unele jocuri sportive cu mingea și la jocul de cărți) A pune (mingea sau cartea) în joc. Se aude din culise glasul Corinei: «20-20. Eu servesc». Pe urmă cîteva scurte bătăi de minge și apoi tot glasul ei: «21-20». SEBASTIAN, T. 85. ♦ A plăti, a furniza. A servi o rentă. – Prez. ind. și: (învechit) serv (CARAGIALE, O. III 146, ALECSANDRI, S. 6).

SERV, -Ă s.m. și f. (În feudalism) Șerb, rob, iobag. [Cf. it. servo < lat. servus].

SERVÍ vb. IV. 1. tr. A îndeplini anumite funcții, însărcinări față de cineva; a sluji. 2. intr. A folosi la..., a avea rolul de... 3. tr. A aduce (bucatele) la masă. ♦ A oferi cumpărătorilor cele cerute. ♦ (La unele jocuri sportive sau la cărți) A pune mingea sau cărțile în joc. ♦ refl. (Despre oameni) A se folosi. ♦ A lua să mănânce sau să bea. [P.i. -vesc. / < fr. servir, it., lat. servire].

SÉRV, -Ă s. m. f. 1. (în feudalism) șerb. 2. servitor. (< lat. servus)

arată toate definițiile

Intrare: serba
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • serba
  • serbare
  • serbat
  • serbatu‑
  • serbând
  • serbându‑
singular plural
  • serbea
  • serbați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • serbez
(să)
  • serbez
  • serbam
  • serbai
  • serbasem
a II-a (tu)
  • serbezi
(să)
  • serbezi
  • serbai
  • serbași
  • serbaseși
a III-a (el, ea)
  • serbea
(să)
  • serbeze
  • serba
  • serbă
  • serbase
plural I (noi)
  • serbăm
(să)
  • serbăm
  • serbam
  • serbarăm
  • serbaserăm
  • serbasem
a II-a (voi)
  • serbați
(să)
  • serbați
  • serbați
  • serbarăți
  • serbaserăți
  • serbaseți
a III-a (ei, ele)
  • serbea
(să)
  • serbeze
  • serbau
  • serba
  • serbaseră
sărba
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sărbi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
serva
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: serv (adj.)
serv adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • serv
  • servul
  • servu‑
  • servă
  • serva
plural
  • servi
  • servii
  • serve
  • servele
genitiv-dativ singular
  • serv
  • servului
  • serve
  • servei
plural
  • servi
  • servilor
  • serve
  • servelor
vocativ singular
plural
Intrare: servă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • servă
  • serva
plural
  • serve
  • servele
genitiv-dativ singular
  • serve
  • servei
plural
  • serve
  • servelor
vocativ singular
plural
Intrare: servi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • servi
  • servire
  • servit
  • servitu‑
  • servind
  • servindu‑
singular plural
  • servește
  • serviți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • servesc
(să)
  • servesc
  • serveam
  • servii
  • servisem
a II-a (tu)
  • servești
(să)
  • servești
  • serveai
  • serviși
  • serviseși
a III-a (el, ea)
  • servește
(să)
  • servească
  • servea
  • servi
  • servise
plural I (noi)
  • servim
(să)
  • servim
  • serveam
  • servirăm
  • serviserăm
  • servisem
a II-a (voi)
  • serviți
(să)
  • serviți
  • serveați
  • servirăți
  • serviserăți
  • serviseți
a III-a (ei, ele)
  • servesc
(să)
  • servească
  • serveau
  • servi
  • serviseră
sărvi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sârvi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
serva
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)