3 intrări

78 de definiții

din care

Explicative DEX

serbezi2 v vz sărbezi2

serbezi1 [At: CUV. D. BĂTR. I, 301 / V: selb~, săr~, (reg) sar~ / Pzi: ~zesc / E: searbăd] 1-3 vtri (Îrg; d. oameni) A deveni (sau a face să devină) slab, pierzându-și puterea. 4-6 vtri (D. oameni sau d. fața lor) A păli2. 7 vr (Reg; d. culori) A nu mai colora. 8 vr (Reg; d. obiecte vopsite) A se decolora (2).

SERBEZI vb. IV v. sărbezi.

SERBEZI vb. IV. v. sărbezi.

serbezì v. 1. a se face searbăd, a se acri puțin: laptele se serbezește; 2. fig. a slăbi: mințile-i smintia, capu-i serbezia POP. [Vechiu-rom. selbezì, a păli (v. searbăd)].

SĂRBEZI, sărbezesc, vb. IV. Refl. (Pop.) 1. (Despre lapte) A se altera, a se acri. 2. (Despre vopsele) A-și pierde culoarea, strălucirea. 3. Fig. (Despre oameni) A deveni slab, palid, fără putere. – Din sarbăd (= searbăd).

SĂRBEZI, sărbezesc, vb. IV. Refl. (Pop.) 1. (Despre lapte) A se altera, a se acri. 2. (Despre vopsele) A-și pierde culoarea, strălucirea. 3. Fig. (Despre oameni) A deveni slab, palid, fără putere. – Din sarbăd (= searbăd).

SEARBĂD, -Ă, serbezi, -de, adj. 1. (Despre alimente) Fără gust, nesărat, fad; (despre gustul alimentelor) nedefinit, insipid; leșios. 2. Fig. Plictisitor, monoton, fără colorit (artistic). 3. (Despre oameni) Palid la față; fără vlagă, veștejit. – Et. nec.

SEARBĂD, -Ă, serbezi, -de, adj. 1. (Despre alimente) Fără gust, nesărat, fad; (despre gustul alimentelor) nedefinit, insipid; leșios. 2. Fig. Plictisitor, monoton, fără colorit (artistic). 3. (Despre oameni) Palid la față; fără vlagă, veștejit. – Et. nec.

SERBA, serbez, vb. I. Tranz. A sărbători (un fapt important, un eveniment memorabil etc.); fig. a omagia, a cinsti, a lăuda. ♦ A ține sărbătoare; a nu lucra, a prăznui. – Lat. servare.

SERBA, serbez, vb. I. Tranz. A sărbători (un fapt important, un eveniment memorabil etc.); fig. a omagia, a cinsti, a lăuda. ♦ A ține sărbătoare; a nu lucra, a prăznui. – Lat. servare.

salbăd, ~ă a vz searbăd1

salbed, ~ă a vz searbăd1

sarbăd2, ~ă a vz searbăd2

sarbăd1, ~ă a vz searbăd1

sarbed1, ~ă a vz searbăd1

sarbed2, ~ă a vz searbăd2

sarbezi v vz serbezi1

sălbezi v vz sărbezi2

sărba v vz serba

sărbăt, ~ă a vz searbăd2

sărbezi1 ssp vz searbăd2 corectat(ă)

sărbezi2 [At: I. GOLESCU, C. / V: ser~, (reg) săb~, sălb~, selb~, zer~[1] / Pzi: 3 ~zește, (reg) sărbade / E: sarbăd2] 1 vr (Îrg; c. i. lapte, rar c. i. alte produse lactate sau alimente) A se acri (în urma alterării). 2 vr (Îvr; fig; c. i. oameni) A deveni aspru, sever, rigid. 3-4 vri (Reg; d. dinți) A (se) strepezi (1). corectat(ă)

  1. În original, această variantă este incorect tipărită: serbezi; aceasta din urmă există deja. — LauraGellner

sărbezi3 v vz serbezi1

sărbi v vz serba

searbăd2, [At: N. COSTIN, ap. GCR II, 12/15 / V: sar~, (îrg) sarbed, (reg) sărbăt, sărbezi ssp / Pl: serbezi, ~bede și (înv) ~de / E: ns cf alb tharbët] 1 a (Îvp; mai ales d. lapte) Acru2 (1). 2 a (Pex) Alterat2 (1). 3-4 a (Reg; îs) Gură ~ă Persoană care vorbește mult (sau care prevestește nenorociri). 5 a (Reg; d. fructe) Necopt. 6 a (Reg; pex; d. fructe) Acru2 (2). 7 a (Reg; îs) Mere sarbede Specie de mere nedefinite mai îndeaproape. 8 ssp (Bot; reg; îf sărbezi) Strugurii ursului (Arctostaphylos uva-ursi). corectat(ă)

searbăd1, a [At: NEAGOE, ÎNV. 118/9 / V: sar~, sarbed, (înv) salbed, (reg) salbăd / Pl: serbezi și (înv) ~bezi, ~bede și (reg) ~de) / E: ns ml exalbidus] 1 (Îvp; d. oameni sau d. fețele lor) Palid (1). 2 (Îvp; d. oameni) Care este fără vlagă Si: slab, veștejit, (reg) sec (33). 3 (Reg) Puhav. 4 (Pop; d. lumină, d. surse de lumină sau d. corpuri luminoase) Palid. 5 (Pop; d. culori, d. ochii oamenilor, d. ape etc.) Palid. 6 (Reg; d. alimente) Care este lipsit de gust Si: insipid. 7 (Reg; d. gustul alimentelor) Nedefinit. 8 (Reg; pex) Nesărat (1). 9 (Reg; d. apă) Sălciu2 (1). 10 (Reg; d. pământ, sol) Sărac. 11 (Îvr; d. prețuri; îf sarbed) Scăzut. 12 (Fig; d. viață, existență etc., d. acțiuni, manifestări, creații literare etc. ale oamenilor) Care este lipsit de elemente, de evenimente etc. care să atragă atenția. 13 (Fig; d. viață, existență etc., d. acțiuni, manifestări, creații literare etc. ale oamenilor) Care nu trezește sau nu prezintă interes Si: anost, banal, plictisitor (1). 14 (Spc; d. oameni) Fără farmec, fără haz etc. Si: anost, fad, insipid, nesărat, (reg) necălit. 15 (D. figura oamenilor) Care exprimă lipsă de spirit, de haz, de farmec etc.

selbezi1 v vz sărbezi2

selbezi2 v vz serbezi1

serba vtrp [At: PSALT. 151 / V: (îrg) săr~, (înv) sărbi, (reg) ~rva, sirva / Pzi: ~bez / E: ml servare] 1-2 (C. i. evenimente, persoane etc.) A (se) cinsti printr-o întrunire cu caracter solemn, festiv etc. Si: a aniversa, a celebra, a comemora. 3-4 (C. i. evenimente sau personalități religioase) A (i se) închina o sărbătoare (1) Si: a prăznui (1), proslăvi (2), ține (5). 5-6 (Rar; fig) A (se) omagia. 7-8 (Înv) A (se) oficia.

serva1 v vz serba

sirva v vz serba

zerbezi v vz sărbezi2

SARBĂD, -Ă adj. v. searbăd.

SARBED, -Ă adj. v. searbăd.

SĂRBEZI, sărbezesc, vb. IV. Refl. (Și în forma serbezi) 1. (Despre lapte) A se altera, a-și pierde gustul, a se înăcri. Oalele... trebuiesc să fie foarte bine curățate, căci altfel se sărbezește laptele. PAMFILE, I. C. 21. 2. (Despre obiecte vopsite) A-și pierde coloritul viu, a deveni șters. Se face un fel de leșie, în care se moaie repede cîte un scul... apoi se pune în apă rece, ca să se stîmpere și să nu se serbezească. PAMFILE-LUPESCU, CROM. 91. 3. (Despre oameni) A deveni slab, palid, lipsit de putere. Așa tare mă serbezisem de acea toacă îndrăcită [a gloanțelor], încît mă pot jura că am stat toată ziua în mijlocul focurilor, nu cu inima, ci cu țigareta în dinți. ODOBESCU, S. III 595. ◊ Tranz. Fata cadiului... Vederile mi-a slăbit, Fața ea mi-a serbezit. La TDRG. – Variantă: serbezi vb. IV.

SEARBĂD, -Ă, serbezi, -de, adj. 1. (Despre alimente) Lipsit de gust; nici dulce, nici acru, nici sărat; fad; (despre gustul alimentelor) nedefinit, insipid. (Fig.) Te îndopai mai departe cu lecturi care-ți cădeau în mînă și care-ți lăsau... un gust searbăd. PAS, Z. I 282. 2. Fig. Neinteresant, plictisitor, monoton, anost. Se cam săturase de atîta buchiseală searbădă. REBREANU, I. 61. Condeiul meu cel smead, molatic, searbăd și spălăcit. ODOBESCU, S. III 159. 3. (Despre oameni) Galben, palid la față; fără vlagă, veștejit. Năluci din vechiul timp desprinse, Știu viața lor că e sfîrșită În zugrăveala învechită, El searbăd, ea cu ruje-aprinse. MACEDONSKI, O. I 190. Toți erau serbezi de beutură. RETEGANUL, P. II 69. A doua zi îl găsiră tot cu cartea în mînă și searbăd și galben ca turta de ceară. ISPIRESCU, L. 102. ♦ (Despre lumină) Palid, slab, spălăcit. (Atestat în forma sarbed) Adormim întru cetirea... vreunei povești a lui Hoffman ce te umple de fiori, la lumina cea sarbedă a lampei. NEGRUZZI, S. I 77. – Variante: (regional) sarbăd, -ă (CREANGĂ, P. 272, ALECSANDRI, T. 1616), sarbed, -ă adj.

SERBA, serbez, vb. I. Tranz. (Complementul indică un fapt însemnat, un eveniment memorabil etc.) A sărbători. Lîngă lacul care-n tremur somnoros și lin se bate, Vezi o masă mare-ntinsă cu făclii prea luminate, Căci din patru părți a lumii împărați și-mpărătese Au venit ca să serbeze nunta gingașei mirese. EMINESCU, O. I 85. Potoski dă poruncă să-mpartă vin pe la soldați, pentru ca să serbeze victoria noastră. ALECSANDRI, T. II 37. (Cu pronunțare regională) Găsim într-un jurnal aducerea-aminte a adunării de la Blaj, ziua cea mare de 15 mai 1848, sărbată de pribegii din Principate la Paris la 15 mai 1851. RUSSO, S. 67. ♦ Fig. A omagia, a cinsti. Cînd privesc la tine, scumpa mea iubită, Ca o liră dulce inima-mi trezită Cîntă și serbează bunurile vieții, Farmecul iubirii și a tinereții. ALECSANDRI, P. II 27. Ciocîrlia cea voioasă în văzduh se legăna Și-nturnarea primăverii prin dulci ciripiri serba. NEGRUZZI, S. I 115. ♦ (În limbajul bisericesc) A ține sărbătoare, a prăznui.

SEARBĂD, -Ă, serbezi, -de, adj. (Despre alimente) Fără gust, fad; (fig.) plicticos, monoton.

SEARBĂD ~ă (serbezi, serbede) 1) (despre alimente) Care este fără gust. 2) (despre persoane) Care nu are vlagă; palid la față. 3) fig. Care plictisește; monoton. /<lat. exalbidus

A SERBA ~ez 1. tranz. (evenimente importante, zile memorabile) A marca printr-o solemnitate; a sărbători; a celebra. 2. intranz. A ține sărbătoare; a prăznui. /<lat. servare

sarbăt a. V. searbăd.

sărba f. horă țărănească, importată din Serbia.

searbăd (sarbăd) a. 1. palid, slab: e searbăd și suflet nu mai are AL.; 2. acru: vin, lapte searbăd; 3. fig. anost, plicticos: o zi lungă și searbădă. [Vechiu-rom. sealbăd, șalbăd, slab («cu fețele salbede», Neagoe Basarab) = lat. EXALBIDUS].

serbà v. a sărbători: cântă și serbează bunurile vieții AL. [Lat. SERVARE].

sálbed V. sarbăd.

sárbăd, -ă adj., pl. ezĭ, ede (alb. tharbăt, acru, de unde și olt. harbăd, rudă cu germ. herb, aspru la gust. V. sărbușcă). Care a’nceput să se acrească, să se strice (vorbind de lapte). Fig. Harbăd. Pocit la gură, prezicător de nenorocire: gură sarbădă. Galben, palid (cu fața „acră”): om sarbăd, față sarbădă. Inferior, prost: o copie sarbădă. Anost, plicticos: o zi sarbădă. – Vechĭ sálbed (Neagoe, Învăț. 118). În Munt. searbăd (după seară, seamănă saŭ ca seamă îld. samă), pl. serbezĭ, serbede. V. sărbezesc, cĭumărat.

sărbéz, a -á v. intr. (din serbez, forma vestică, rară și ĭa, d. lat. servare, a conserva, a păstra; it. serbare, pv. vcat. vsp. servar. V. con-serv). Țin o sărbătoare: a sărba învierea Domnuluĭ.

sărbezésc (mă) v. refl. (d. sarbăd). Mă fac sarbăd. – În vest serb-. Vechĭ selb-.

seárbăd V. sarbăd.

selbezésc V. sărbezesc.

serbéz V. sărbez.

Ortografice DOOM

sărbezi (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sărbezesc, 3 sărbezește, imperf. 1 sărbezeam; conj. prez. 1 sg. să sărbezesc, 3 să sărbezească

searbăd adj. m., pl. serbezi; f. searbădă, pl. serbede

serba (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. serbez, 3 serbea; conj. prez. 1 sg. să serbez, 3 să serbeze

sărbezi (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sărbezesc, imperf. 3 sg. sărbezea; conj. prez. 3 să sărbezească

searbăd adj. m., pl. serbezi; f. searbădă, pl. serbede

serba (a ~) vb., ind. prez. 3 serbea

sărbezi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sărbezesc, imperf. 3 sg. sărbezea; conj. prez. 3 sg. și pl. sărbezească

searbăd adj. m., pl. serbezi; f. sg. searbădă, pl. serbede

serba vb., ind. prez. 1 sg. serbez, 3 sg. și pl. serbea

searbăd, pl. serbezi, f. searbădă, pl. serbede

searbăd, searbădă; serbezi, serbede.

Etimologice

searbăd (-dă), adj.1. Fără gust, neplăcut, flasc. – 2. Insipid, nesărat, fad. – 3. Palid, decolorat, pricăjit. – Var. sarbăd, s(e)arbed. Origine incertă. Ar putea fi vorba de lat. fervĭdus „cald”, deoarece mîncarea se strică sub efectul căldurii, cf. încins. Schimbarea lui fs nu este normală și pare greu de explicat; poate se datorează unei forme intermediare; *sfearbăd, cu s- expresiv, redus ca în sfiisii. Ultimul sens este normal, cf. sp. desazonada „flasc” și „indispus”, dar nu este de uz popular și ideea de culoare este și nepotrivită, absolut secundară astfel că e o greșeală de metodă să se caute originea cuvîntului pornind de la această idee. Cu toate astea, așa au încercat să-l explice diferiți cercetători, pornind de la lat. *subalbidus „albicios” (Candrea, Éléments; REW 2934, art. suprimat) sau **exalbidus (Pușcariu 1521; Densusianu, Rom., XXXIII, 285; Iordan, Dift., 153; Rosetti, II, 122). – Der. din lat. *salvidus, de la salvia (Loewe 39) nu este mai ușoară. Legătura cu alb. tharpëd nu este clară: dar trebuie să fie remarcat că th alb. poate reproduce întocmai un f lat. Der. serbezi (var. sărbezi), vb. refl. (a deveni searbăd; a fi indispus), cf. înfierbăza, care se explică tot prin fervĭdus (Capidan, Dacor., III, 758; REW 3265aN); sărbușcă, s. f. (Mold., terci pregătit cu lapte acru).

serba (-bez, -at), A celebra, a comemora, a sărbători. – Var. sărba. Lat. servāre (Pușcariu 1582; REW 7872), cf. it. serbare, prov., cat., v. sp. servar.Der. serbare, s. f. (festivitate, petrecere); sărbătoare (mr. sărbătoare, megl. sîrbătoare), s. f. (zi festivă, petrecere), din participiul serbat cu suf. -oare ca scăldătoare, cîntători etc. (după Pascu, I, 151 și Densusianu, GS, II, 310, din lat. *servatoria); sărbători, vb. (a celebra); sărbătoresc, adj. (festiv).

Sinonime

SERBEZI vb. v. decolora, ieși, îngălbeni, păli, spălăci.

serbezi vb. v. DECOLORA. IEȘI. ÎNGĂLBENI. PĂLI. SPĂLĂCI.

SĂRBEZI vb. v. acri, altera, brânzi, descompune, fermenta, împuți, înăcri, strepezi, strica, tăia.

SEARBĂD adj. v. acrit, acru, alterat, anost, banal, bătut, buhăit, descompus, fermentat, galben, împuțit, înăcrit, îngălbenit, monoton, neinteresant, nesărat, pal, palid, placid, plicticos, plictisitor, prins, puhav, slab, spălăcit, stins, stricat, umflat, uniform.

SEARBĂD adj. 1. dulceag, fad, insipid, (rar) spelb, (Transilv.) lihod, (Bucov.) lânced. (O mâncare ~.) 2. v. fad. 3. v. inexpresiv.

SERBA vb. 1. a aniversa, a celebra, a prăznui, a sărbători, a ține, (înv. și reg.) a prăznici. (~ 25 de ani de la căsătorie.) 2. a comemora, a sărbători. (~ un mare eveniment.)

sărbezi vb. v. ACRI. ALTERA. BRÎNZI. DESCOMPUNE. FERMENTA. ÎMPUȚI. ÎNĂCRI. STREPEZI. STRICA. TĂIA.

searbăd adj. v. ACRIT. ACRU. ALTERAT. ANOST. BANAL. BĂTUT. BUHĂIT. DESCOMPUS. FERMENTAT. GALBEN. ÎMPUȚIT. ÎNĂCRIT. ÎNGĂLBENIT. MONOTON. NEINTERESANT. NESĂRAT. PAL. PALID. PLACID. PLICTICOS. PLICTISITOR. PRINS. PUHAV. SLAB. SPĂLĂCIT. STINS. STRICAT. UMFLAT. UNIFORM.

SEARBĂD adj. 1. dulceag, fad, insipid, (rar) spelb, (Transilv.) lihod, (Bucov.) lînced. (O mîncare ~.) 2. fad, leșietic, leșios, sălciu, (înv.) sălcios, sălcos. (Gust ~.) 3. inexpresiv, neexpresiv, spălăcit, șters. (O față ~.)

SERBA vb. 1. a aniversa, a celebra, a prăznui, a sărbători, a ține, (înv. și reg.) a prăznici. (~ 25 de ani de la căsătorie.) 2. a comemora, a sărbători. (~ un mare eveniment.)

Antonime

Searbăd ≠ expresiv, gustos

Regionalisme / arhaisme

seárbăd, -ă, serbezi, -de, adj. Fără gust, nesărat, fad; acrișor. – Cuv. autohton (Rosetti, Russu, Brâncuș), cf. alb. tharbët „acid”. ■ Cuv. rom. > magh. szërbëzit.

searbăd, -ă, serbezi, -de, adj. – Fără gust, nesărat, fad; acrișor. – Origine incertă (DER, DEX); et. nes., cf. alb. tharbët (MDA); cuv. autohton (Rosetti, Russu, Brâncuș), cf. alb. tharbët „acid”. Cuv. rom. > magh. szërbëzit.

Intrare: sărbezi
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sărbezi
  • sărbezire
  • sărbezit
  • sărbezitu‑
  • sărbezind
  • sărbezindu‑
singular plural
  • sărbezește
  • sărbeziți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sărbezesc
(să)
  • sărbezesc
  • sărbezeam
  • sărbezii
  • sărbezisem
a II-a (tu)
  • sărbezești
(să)
  • sărbezești
  • sărbezeai
  • sărbeziși
  • sărbeziseși
a III-a (el, ea)
  • sărbezește
(să)
  • sărbezească
  • sărbezea
  • sărbezi
  • sărbezise
plural I (noi)
  • sărbezim
(să)
  • sărbezim
  • sărbezeam
  • sărbezirăm
  • sărbeziserăm
  • sărbezisem
a II-a (voi)
  • sărbeziți
(să)
  • sărbeziți
  • sărbezeați
  • sărbezirăți
  • sărbeziserăți
  • sărbeziseți
a III-a (ei, ele)
  • sărbezesc
(să)
  • sărbezească
  • sărbezeau
  • sărbezi
  • sărbeziseră
verb (V401)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • serbezi
  • serbezire
  • serbezit
  • serbezitu‑
  • serbezind
  • serbezindu‑
singular plural
  • serbezește
  • serbeziți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • serbezesc
(să)
  • serbezesc
  • serbezeam
  • serbezii
  • serbezisem
a II-a (tu)
  • serbezești
(să)
  • serbezești
  • serbezeai
  • serbeziși
  • serbeziseși
a III-a (el, ea)
  • serbezește
(să)
  • serbezească
  • serbezea
  • serbezi
  • serbezise
plural I (noi)
  • serbezim
(să)
  • serbezim
  • serbezeam
  • serbezirăm
  • serbeziserăm
  • serbezisem
a II-a (voi)
  • serbeziți
(să)
  • serbeziți
  • serbezeați
  • serbezirăți
  • serbeziserăți
  • serbeziseți
a III-a (ei, ele)
  • serbezesc
(să)
  • serbezească
  • serbezeau
  • serbezi
  • serbeziseră
sarbezi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
selbezi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zerbezi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sălbezi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
selbezi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: searbăd
searbăd adjectiv
adjectiv (A46)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • searbăd
  • searbădul
  • searbădu‑
  • searbădă
  • searbăda
plural
  • serbezi
  • serbezii
  • serbede
  • serbedele
genitiv-dativ singular
  • searbăd
  • searbădului
  • serbede
  • serbedei
plural
  • serbezi
  • serbezilor
  • serbede
  • serbedelor
vocativ singular
plural
sarbăd adjectiv
adjectiv (A41)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sarbăd
  • sarbădul
  • sarbădă
  • sarbăda
plural
  • sarbezi
  • sarbezii
  • sarbede
  • sarbedele
genitiv-dativ singular
  • sarbăd
  • sarbădului
  • sarbede
  • sarbedei
plural
  • sarbezi
  • sarbezilor
  • sarbede
  • sarbedelor
vocativ singular
plural
sarbed adjectiv
adjectiv (A3)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sarbed
  • sarbedul
  • sarbedă
  • sarbeda
plural
  • sarbezi
  • sarbezii
  • sarbede
  • sarbedele
genitiv-dativ singular
  • sarbed
  • sarbedului
  • sarbede
  • sarbedei
plural
  • sarbezi
  • sarbezilor
  • sarbede
  • sarbedelor
vocativ singular
plural
salbăd
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
salbed
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sărbăt
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: serba
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • serba
  • serbare
  • serbat
  • serbatu‑
  • serbând
  • serbându‑
singular plural
  • serbea
  • serbați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • serbez
(să)
  • serbez
  • serbam
  • serbai
  • serbasem
a II-a (tu)
  • serbezi
(să)
  • serbezi
  • serbai
  • serbași
  • serbaseși
a III-a (el, ea)
  • serbea
(să)
  • serbeze
  • serba
  • serbă
  • serbase
plural I (noi)
  • serbăm
(să)
  • serbăm
  • serbam
  • serbarăm
  • serbaserăm
  • serbasem
a II-a (voi)
  • serbați
(să)
  • serbați
  • serbați
  • serbarăți
  • serbaserăți
  • serbaseți
a III-a (ei, ele)
  • serbea
(să)
  • serbeze
  • serbau
  • serba
  • serbaseră
sărba
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sărbi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
serva
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sirva
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sărbezi, sărbezescverb

popular
  • 1. (Despre lapte) A se altera, a se acri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Oalele... trebuiesc să fie foarte bine curățate, căci altfel se sărbezește laptele. PAMFILE, I. C. 21. DLRLC
  • 2. (Despre vopsele) A-și pierde culoarea, strălucirea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Se face un fel de leșie, în care se moaie repede cîte un scul... apoi se pune în apă rece, ca să se stîmpere și să nu se serbezească. PAMFILE-LUPESCU, CROM. 91. DLRLC
  • 3. figurat (Despre oameni) A deveni slab, palid, fără putere. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Așa tare mă serbezisem de acea toacă îndrăcită [a gloanțelor], încît mă pot jura că am stat toată ziua în mijlocul focurilor, nu cu inima, ci cu țigareta în dinți. ODOBESCU, S. III 595. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Fata cadiului... Vederile mi-a slăbit, Fața ea mi-a serbezit. La TDRG. DLRLC
etimologie:
  • Din sarbăd (= searbăd). DEX '09 DEX '98

searbăd, searbădăadjectiv

  • 1. (Despre alimente) Fără gust; (despre gustul alimentelor) nedefinit, insipid. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote figurat Te îndopai mai departe cu lecturi care-ți cădeau în mînă și care-ți lăsau... un gust searbăd. PAS, Z. I 282. DLRLC
  • 2. figurat Fără colorit (artistic). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Se cam săturase de atîta buchiseală searbădă. REBREANU, I. 61. DLRLC
    • format_quote Condeiul meu cel smead, molatic, searbăd și spălăcit. ODOBESCU, S. III 159. DLRLC
  • 3. (Despre oameni) Palid la față; fără vlagă, veștejit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Năluci din vechiul timp desprinse, Știu viața lor că e sfîrșită În zugrăveala învechită, El searbăd, ea cu ruje-aprinse. MACEDONSKI, O. I 190. DLRLC
    • format_quote Toți erau serbezi de beutură. RETEGANUL, P. II 69. DLRLC
    • format_quote A doua zi îl găsiră tot cu cartea în mînă și searbăd și galben ca turta de ceară. ISPIRESCU, L. 102. DLRLC
    • 3.1. Despre lumină: palid, slab, spălăcit. DLRLC
      • format_quote Adormim întru cetirea... vreunei povești a lui Hoffman ce te umple de fiori, la lumina cea sarbedă a lampei. NEGRUZZI, S. I 77. DLRLC
etimologie:

serba, serbezverb

  • 1. A sărbători (un fapt important, un eveniment memorabil etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Lîngă lacul care-n tremur somnoros și lin se bate, Vezi o masă mare-ntinsă cu făclii prea luminate, Căci din patru părți a lumii împărați și-mpărătese Au venit ca să serbeze nunta gingașei mirese. EMINESCU, O. I 85. DLRLC
    • format_quote Potoski dă poruncă să-mpartă vin pe la soldați, pentru ca să serbeze victoria noastră. ALECSANDRI, T. II 37. DLRLC
    • format_quote cu pronunțare regională Găsim într-un jurnal aducerea-aminte a adunării de la Blaj, ziua cea mare de 15 mai 1848, sărbată de pribegii din Principate la Paris la 15 mai 1851. RUSSO, S. 67. DLRLC
    • 1.1. figurat Cinsti, lăuda, omagia. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Cînd privesc la tine, scumpa mea iubită, Ca o liră dulce inima-mi trezită Cîntă și serbează bunurile vieții, Farmecul iubirii și a tinereții. ALECSANDRI, P. II 27. DLRLC
      • format_quote Ciocîrlia cea voioasă în văzduh se legăna Și-nturnarea primăverii prin dulci ciripiri serba. NEGRUZZI, S. I 115. DLRLC
    • 1.2. A ține sărbătoare; a nu lucra. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: prăznui
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.