4 intrări

33 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SENIÓR2, -OÁRĂ, seniori, -oare, adj., s. m., s. f. 1. Adj., s. m. și f. (Sportiv) care a depășit vârsta juniorilor, vârstă care variază de la sport la sport, de obicei peste 18 ani. 2. Adj., s. m. și f. (Persoană) mai în vârstă, mai bătrână. 3. S. m. (Pe lângă un nume propriu de persoană, în opoziție cu junior) Tatăl (considerat în raport cu fiul). [Pr.: -ni-or] – Din fr. senior.

SENIÓR1, seniori, s. m. (în Evul Mediu, în Apusul Europei) Stăpân al unui domeniu asupra căruia își exercită și unele atribute ale puterii de stat; p. ext. nobil. [Pr.: -ni-or] – Din lat. senior.

senior1 sm [At: STAMATI, D. / P: ~ni-or / A și: senior / Pl: ~i / E: lat senior] (Pe lângă un nume de familie; îoc junior) Tatăl (considerat în raport cu fiul).

senior2, ~ă [At: N. COSTIN, LET. II, 113/3 / P: ~ni-or / V: (înv) sin~ (S și: signor / P și: si-nior), (îvr) senor, sinor smf, siniore (S și: signiore / P și: si-niore) sm / Pl: ~i, ~e / E: fr seigneur, it signor, signore] 1 smf (Rar; de obicei urmat de numele de familie sau, rar, de prenume) Termen de politețe folosit pentru a vorbi cu (sau despre) un bărbat sau cu o femeie (de neam, cu funcție înaltă etc.) Si: domn, (îvr) seniorie (1). 2 sm Stăpân al unui domeniu feudal din apusul Europei, asupra căruia își exercita și unele atribute ale puterii de stat. 3 sm (Pex) Nobil (1). 4-5 sf Soția unui senior2 (2-3).

senior3, ~oa smf, a [At: DL / P: ~ni-or / Pl: ~i, ~oare / E: fr senior] (Îoc „junior”) 1-2 (Sportiv) care a depășit vârsta de 18 ani.

SENIÓR2, -OÁRĂ, seniori, -oare, adj., subst. 1. Adj., s. m. și f. (Sportiv) care a depășit vârsta juniorilor, vârstă care variază de la sport la sport, de obicei peste 18 ani. 2. Adj., s. m. și f. (Persoană) mai în vârstă, mai bătrână. 3. S. n. (Pe lângă un nume propriu de persoană, în opoziție cu junior) Tatăl (considerat în raport cu fiul). [Pr.: -ni-or] – Din fr. senior.

SENIOR1, seniori, s. m. (În evul mediu, în apusul Europei) Stăpân al unui domeniu asupra căruia își exercită și unele atribute ale puterii de stat; p. ext. nobil. [Pr.: -ni-or] – Din lat. senior.

SENIÓR3, -OÁRĂ, seniori, -oare, s. m. și f. (Mai ales la pl.) Sportiv care a depășit vîrstă de 21 de ani (la băieți) sau de 18 ani (la fete). – Pronunțat: ni-or.

SENIÓR2, seniori, s. m. (În orînduirea feudală din apus) Stăpîn al unui domeniu feudal; nobil. Flutura în jurul persoanei sale o îngăduitoare aparență de senior. VORNIC, P. 188. – Pronunțat: -ni-or.

SÉNIOR1 adj. m. (Pe lîngă un nume propriu de persoană, în opoziție cu junior) Cel mai în vîrstă dintre doi oameni care poartă același nume și care trăiesc în același mediu. Primul portret cunoscut al lui Ion-vodă este acel ce l-am descoperit și cumpărat noi în 1862... la buchinistul Igel senior. HASDEU, I. V. 236. – Pronunțat: -ni-or.

SENIÓR s.m. Stăpân al unei feude; (p. ext.) nobil. // adj. (De obicei pe lângă un nume propriu) Care este mai în vârstă, mai bătrân; bătrânul, tatăl. [Pron. -ni-or. / < lat. senior, cf. fr. seigneur].

SENIÓR, -OÁRĂ s.m. și f. Sportiv care a depășit vârsta juniorilor. [Pron. -ni-or. / < fr. senior].

SENIÓR1 I. s. m. stăpân al unei feude; (p. ext.) nobil. II. adj. (după un nume onomastic) care este mai în vârstă, mai bătrân; tatăl (în raport cu fiul). (< lat. senior)

SENIÓR2, -OÁRĂ s. m. f. sportiv care a depășit vârsta juniorilor. (< fr. senior)

SENIÓR2 ~i m. (în opoziție cu junior) 1) Sportiv care a depășit vârsta juniorilor. 2) rar (pe lângă un nume de persoană) Tata în raport cu fiul. 3) fig. Persoana cea mai în vârstă dintr-o colectivitate. /<lat. senior

SENIÓR1 ~i m. 1) (în evul mediu) Mare feudal, stăpân al unui domeniu, care avea drept de suzeranitate asupra vasalilor săi. 2) (în unele țări europene; folosit și ca termen de adresare) Reprezentant al claselor avute. [Sil. -ni-or] /<fr. seigneur, it. signor, signore

senior m. 1. proprietar feudal, în evul mediu; 2. om de mare nobleță. ║ a. mai mare în vârstă, în opozițiune cu junior = mai tânăr.

*seniór m. (fr. seigneur, d. lat. sénior, -óris, maĭ bătrîn, d. senex, senis, bătrîn; it. signore, sp. señor. V. sire. Cp. cu preut, stareț). În evu mediŭ, mare boĭer din apusu Europeĭ, stăpînu unuĭ feud. Boĭer mare, om din înalta nobilime.

arată toate definițiile

Intrare: Senior
Senior
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: senior (adj.)
senior1 (adj.) adjectiv
  • silabație: se-ni-or info
adjectiv (A28)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • senior
  • seniorul
  • senioru‑
  • senioa
  • senioara
plural
  • seniori
  • seniorii
  • senioare
  • senioarele
genitiv-dativ singular
  • senior
  • seniorului
  • senioare
  • senioarei
plural
  • seniori
  • seniorilor
  • senioare
  • senioarelor
vocativ singular
plural
Intrare: senior (în vârstă)
senior2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • senior
  • seniorul
  • senioru‑
plural
  • seniori
  • seniorii
genitiv-dativ singular
  • senior
  • seniorului
plural
  • seniori
  • seniorilor
vocativ singular
plural
siniore
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sinor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
senor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sinior
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: senior (stăpân)
senior2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • senior
  • seniorul
  • senioru‑
plural
  • seniori
  • seniorii
genitiv-dativ singular
  • senior
  • seniorului
plural
  • seniori
  • seniorilor
vocativ singular
plural
siniore
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sinor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
senor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sinior
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

senior (adj.)

  • 1. Care a depășit vârsta juniorilor, vârstă care variază de la sport la sport, de obicei peste 18 ani.
    surse: DEX '09 DLRLC DN
  • 2. Mai în vârstă, mai bătrân.
    surse: DEX '09

etimologie:

senior, -oară (persoană) senioară siniore sinor senor sinior

  • 1. Sportiv care a depășit vârsta juniorilor, vârstă care variază de la sport la sport, de obicei peste 18 ani.
    surse: DEX '09 DLRLC DN
  • 2. Persoană mai în vârstă, mai bătrână.
    surse: DEX '09
  • 3. substantiv masculin (Pe lângă un nume propriu de persoană, în opoziție cu junior) Tatăl (considerat în raport cu fiul).
    surse: DEX '09 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Primul portret cunoscut al lui Ion-vodă este acel ce l-am descoperit și cumpărat noi în 1862... la buchinistul Igel senior. HASDEU, I. V. 236.
      surse: DLRLC
    • comentariu În acest caz se accentuează senior.
      surse: DOOM 2
    • comentariu abreviere sr / Sr
      surse: DOOM 2

etimologie:

senior (stăpân) siniore sinor senor sinior

etimologie: