2 intrări

14 definiții

SCHINGIUÍ, schingiuiesc, vb. IV. Tranz. A supune pe cineva la (mari) suferințe fizice; a chinui, a munci, a tortura; a maltrata. ♦ Fig. A deforma, a stâlci, a poci cuvintele, limba etc. – Schingi + suf. -ui.

SCHINGIUÍ, schingiuiesc, vb. IV. Tranz. A supune pe cineva la (mari) suferințe fizice; a chinui, a munci, a tortura; a maltrata. ♦ A deforma, a stâlci, a poci. A schingiui limba.Schingi + suf. -ui.

SCHINGIUÍ, schingiuiesc, vb. IV. Tranz. A bate rău, a maltrata, a chinui, a tortura; (învechit) a supune la cazne. Acu nu le mai ajunge că ne schingiuiesc pe noi, încep să ne oropsească și copilașii. REBREANU, R. II 38. Au tăbărît cu toții pe dînsul și l-au schingiuit. CREANGĂ, P. 60.

schingiuí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. schingiuiésc, imperf. 3 sg. schingiuiá; conj. prez. 3 să schingiuiáscă

SCHINGIUÍ vb. v. deforma, denatura, poci, schimonosi, scâlcia, stâlci, stropși.

SCHINGIUÍ vb. v. tortura.

A SCHINGIUÍ ~ésc tranz. 1) A supune unor chinuri (fizice sau morale) groaznice; a tortura. 2) fig. (cuvinte, melodii etc.) A denatura, încălcând grav corectitudinea firească; a poci; a stâlci. [Sil. schin-giu-i] /schingi + suf. ~ui

schingiuì v. Mold. a tortura: au tăbărît cu toții pe dânsul și l’au schingiuit după placul lor CR.

schingiui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. schingiuiesc, conj. schingiuiască)

schingĭuĭésc v. tr. (d. schingĭ, ca și ngr. skendzevo [scris skentz-], id.). Chinuĭesc, căznesc, torturez. – Și -guĭesc (Munt.). Rar și șch-.

șchingĭuĭésc, V. schingĭuĭesc.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

schingiuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. schingiuiésc, imperf. 3 sg. schingiuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. schingiuiáscă

SCHINGIUI vb. a canoni, a căzni, a chinul, a munci, a tortura, a trudi, (înv. și reg.) a pedepsi, (reg.) a negăti, a strînge, (înv.) a străstui. (L-au ~ pentru a-și mărturisi crima.)

schingiui vb. v. DEFORMA. DENATURA. POCI. SCHIMONOSI. SCÎLCIA. STÎLCI. STROPȘI.

Intrare: schingiui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • schingiui
  • schingiuire
  • schingiuit
  • schingiuitu‑
  • schingiuind
  • schingiuindu‑
singular plural
  • schingiuiește
  • schingiuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • schingiuiesc
(să)
  • schingiuiesc
  • schingiuiam
  • schingiuii
  • schingiuisem
a II-a (tu)
  • schingiuiești
(să)
  • schingiuiești
  • schingiuiai
  • schingiuiși
  • schingiuiseși
a III-a (el, ea)
  • schingiuiește
(să)
  • schingiuiască
  • schingiuia
  • schingiui
  • schingiuise
plural I (noi)
  • schingiuim
(să)
  • schingiuim
  • schingiuiam
  • schingiuirăm
  • schingiuiserăm
  • schingiuisem
a II-a (voi)
  • schingiuiți
(să)
  • schingiuiți
  • schingiuiați
  • schingiuirăți
  • schingiuiserăți
  • schingiuiseți
a III-a (ei, ele)
  • schingiuiesc
(să)
  • schingiuiască
  • schingiuiau
  • schingiui
  • schingiuiseră
Intrare: șchingiui
șchingiui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)