24 de definiții pentru santinelă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SANTINÉLĂ, santinele, s. f. Militar înarmat care face serviciul de pază a unui post, a unei instituții; p. gener. persoană care stă de pază. [Var.: sentinélă s. f.] – Din fr. sentinelle.

santine sf [At: I. GOLESCU / V: sen~, (reg) ~ea, săn~, sentinea, ța~ / Pl: ~le / E: fr sentinelle] 1 Militar înarmat care face serviciul de pază a unui post, a unei instalații, a unui loc etc. 2 (Pgn) Persoană care stă de pază Vz strajă, caraulă. 3 (De obicei precedat de prepoziția „de”, rar „în”, și în construcții cu verbe ca „a fi”, „a sta” etc.) Supraveghere a unei persoane sau a unui obiect. 4 (De obicei precedat de prepoziția „de”, rar „în”, și în construcții cu verbe ca „a fi, ”a sta" etc.) Pază. 5 (Îla) De ~ Care servește la pază.

SANTINÉLĂ, santinele, s. f. Soldat înarmat care face serviciul de pază a unui post, a unei instituții; p. gener. persoană care stă de pază. [Var.: sentinélă s. f.] – Din fr. sentinelle.

SANTINÉLĂ, santinele, s. f. (Și în forma sentinelă) Soldat înarmat care face serviciul de pază a unui post; strajă, gardă. El nu vroise să crează că sentinela trebuie... după trei întrebări fără răspuns, să tragă. GALACTION, O. I 153. Își va amăgi nesomnul inspectînd santinelele de noapte. C. PETRESCU, Î. I 4. Din cînd în cînd s-aude pe la posturi glasul sentinelelor, zbucnind răsunător și prelung, în adînca muțenie a nopții. VLAHUȚĂ, O. A. I 145. ◊ Expr. A fi de santinelă = a fi de serviciu, de pază. Să dorm? Glumiți, domnișoară Corina, eram de sentinelă. SEBASTIAN, T. 25. – Variantă: sentinélă s. f.

SANTINÉLĂ s.f. Soldat înarmat care face serviciul de pază a unui post. [Var. sentinelă s.f. / < fr. sentinelle].

SANTINÉLĂ ~e f. Militar sau grup de militari care asigură paza unui obiect; gardă; strajă. A schimba ~a. [G.-D. santinelei] /<fr. sentinelle

* santinélă f., pl. e (fr. sentinelle, d. it. sentinella, care vine d. sentire, a simți, a auzi, a asculta). Soldat de pază, străjer: santinelele dușmanuluĭ se vedeaŭ departe. – Forma sentinelă, deșĭ maĭ corectă, nu se întrebuințează. V. planton.

SENTINÉLĂ s. f. v. santinelă.

săntine sf vz santinelă[1] modificată

  1. În original, tipărit: vz sentinelă, care te trimite la cuv. santinelă, unde este consemnată varianta de față — LauraGellner

SENTINÉLĂ s. f. militar înarmat care face serviciul de pază a unui obiectiv militar. (< fr. sentinelle)

sentinelă f. streajă, soldat care stă de păzește un loc, un câmp, un pa!at.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

santine s. f., g.-d. art. santinelei; pl. santinele

santine s. f., g.-d. art. santinelei; pl. santinele

santinélă s. f., g.-d. art. santinélei; pl. santinéle

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SANTINÉLĂ s. (MIL.) pază, strajă, veghe, (pop.) caraulă, pândar, străjer, (reg.) șilboc, (prin Ban.) șălbocar. (~ se află în post.)

SANTINE s. (MIL.) pază, strajă, veghe, (pop.) caraulă, pîndar, străjer, (reg.) șilboc, (prin Ban.) șălbocar. (~ se află în post.)

Intrare: santinelă
santinelă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • santine
  • santinela
plural
  • santinele
  • santinelele
genitiv-dativ singular
  • santinele
  • santinelei
plural
  • santinele
  • santinelelor
vocativ singular
plural
sentinelă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sentine
  • sentinela
plural
  • sentinele
  • sentinelele
genitiv-dativ singular
  • sentinele
  • sentinelei
plural
  • sentinele
  • sentinelelor
vocativ singular
plural
țantinelă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
santinea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
săntinelă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sentinea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

santine, santinelesubstantiv feminin

  • 1. Militar înarmat care face serviciul de pază a unui post, a unei instituții. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote El nu vroise să crează că sentinela trebuie... după trei întrebări fără răspuns, să tragă. GALACTION, O. I 153. DLRLC
    • format_quote Își va amăgi nesomnul inspectînd santinelele de noapte. C. PETRESCU, Î. I 4. DLRLC
    • format_quote Din cînd în cînd s-aude pe la posturi glasul sentinelelor, zbucnind răsunător și prelung, în adînca muțenie a nopții. VLAHUȚĂ, O. A. I 145. DLRLC
    • chat_bubble A fi de santinelă = a fi de serviciu, de pază. DLRLC
      • format_quote Să dorm? Glumiți, domnișoară Corina, eram de sentinelă. SEBASTIAN, T. 25. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.