2 intrări

39 de definiții

din care

Explicative DEX

salarie sf vz salariu

SALAR s. n. v. salariu.

SALAR s. n. v. salariu.

SALAR s. n. v. salariu.

SALARIA, salariez, vb. I. Tranz. (Rar) A salariza. [Pr.: -ri-a] – Din fr. salarier.

SALARIA, salariez, vb. I. Tranz. (Rar) A salariza. [Pr.: -ri-a] – Din fr. salarier.

SALARIU, salarii, s. n. Contravaloarea muncii prestate de salariat în baza contractului individual de muncă, care cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri; leafă2. [Var.: (pop) salar s. n.] – Din fr. salaire, lat. salarium.

salar1 sn vz salariu

salaria vt [At: PROT. POP, N. D. / P: ~ri-a / Pzi: ~iez / E: fr salarier] (Rar) A salariza.

salariu sn [At: MAIOR, IST. 260/30 / V: (pop) salar, (înv) salarie sf, ~m, (reg) săl~, șălărie sf / Pl: ~ii / E: lat salarium, fr salaire] Plată2 pe care o primește orice persoană angajată în mod regulat pentru contribuția la desfășurarea unei activități sociale. Si: (pfm) leafă, (iuz) retribuție, (pop) simbrie (3), (înv) hac1 (2), nafaca, năiem.

salarium sn vz salariu

sălariu sn vz salariu

șălărie sf vz salariu

SALARIU, salarii, s. n. Sumă de bani pe care o primește o persoană pentru munca depusă într-o perioadă de timp (săptămână, lună); leafă2. [Var.: (pop.) salar s. n.] – Din fr. salaire, lat. salarium.

SALARIA, salariez, vb. I. Tranz. (Mai ales la participiu) A salariza. – Pronunțat: -ri-a.

SALARIU, salarii, s. n. (Și în forma salar) Retribuție pe care o primește cineva regulat pentru munca pe care o prestează undeva în mod permanent; leafă; (învechit) simbrie. În socialism, oamenii muncii primesc salarii în funcție de capacitatea lor personală, de gradul de calificare, de greutatea muncii și de condițiile de muncă. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 383, 2/3. ◊ Salariu brut v. brut. Salariu net v. net. Salariu nominal v. nominal. Salariu real v. real. – Variantă: salar s. n.

SALAR s.n. v. salariu.

SALARIA vb. I. tr. (Rar) A salariza. [Pron. -ri-a, p. i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. salarier].

SALARIU s.n. Retribuție pe care o primește regulat cineva pentru munca depusă (în mod permanent undeva); leafă. [Pron. -riu, var. salar s.n. / < fr. salaire, după lat. salarium].

SALARIA vb. tr. a salariza. (< fr. salarier)

SALARIU s. n. retribuție pe care o primește regulat cineva pentru munca depusă; leafă. (< fr. salaire, lat. salarium)

SALARIU ~i n. Plată în bani acordată unui angajat pentru munca prestată; leafă; remunerație; retribuție. [Sil. -la-riu] /<lat. salarium, fr. salaire

salarià v. a da un salariu.

salariu n. plată pentru un lucru sau pentru un serviciu.

* salariéz v. tr. (fr. salarier, d. lat. salarium, salar). Daŭ salar, plătesc leafă. – Fals -izez.

* saláriŭ n. și (ob.) salár n., pl. e (lat. salarium, solda care se dădea soldaților p. sare, apoĭ „soldă” în general; fr. salaire). Leafă, plată periodică p. serviciĭ.

Ortografice DOOM

salaria (a ~) (rar) (desp. -ri-a) vb., ind. prez. 1 sg. salariez (desp. -ri-ez), 3 salaria, 1 pl. salariem; conj. prez. 1 sg. să salariez, 3 să salarieze; ger. salariind (desp. -ri-ind)

salariu [riu pron. rĭu] s. n., art. salariul; pl. salarii, art. salariile (desp. -ri-i-)

salaria (a ~) (rar) (-ri-a) vb., ind. prez. 3 salariază, 1 pl. salariem (-ri-em); conj. prez. 3 să salarieze; ger. salariind (-ri-ind)

salariu [riu pron. rĭu] s. n., art. salariul; pl. salarii, art. salariile (-ri-i-)

salaria vb. (sil. -ri-a), ind. prez. 1 sg. salariez, 3 sg. și pl. salariază, 1 pl. salariem (sil. -ri-em), conj. prez. 3 sg. și pl. salarieze; ger. salariind (sil. -ri-ind)

salariu s. n. [-riu pron. -riu], art. salariul; pl. salarii, art. salariile (sil. -ri-i-)

salar (= salariu) s. n., pl. salarii

salaria (ind. prez. 3 sg. și pl. salariază, 1 pl. salariem, ger. salariind)

salariez, -riază 3, -rieze 3 conj., -riam 1 imp.

Enciclopedice

SALÁRIU (< fr.; lat. salarium „soldă dată soldaților pentru sare”) s. n. Contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă, care cuprinde s. de bază, îndemnizațiile, sporurile precum și alte adaosuri. ◊ S. de bază minim brut pe economie garantat în plată = nivelul minim al s. brut, de obicei lunar, stabilit prin hotărâre a Guvernului, sub care angajatorul nu poate negocia și stabili salarii de bază prin contractul colectiv de muncă. ◊ S. brut = suma totală a s. cuvenit pentru orele de muncă prestate. Cuprinde atât s. net, cât și impozitul pe s. individual, și a contribuțiilor conform legii (pentru fondul de șomaj). ◊ S. net = suma efectivă de bani încasată după scăderea din s. brut a impozitului pe s. individual și a contribuțiilor salariațiilor conform legii. ◊ S. real = cantitatea de mărfuri și servicii de consum care poate fi achiziționată, la un moment dat, cu salariul net.

Sinonime

SALARIA vb. v. retribui, salariza.

SALARIU s. 1. leafă, remunerație, retribuție, (pop. și fam.) simbrie, (înv.) nafaca, năiem, (înv., în Mold.) hac. (Are salariu mare.) 2. câștig, retribuție. (Salariu mediu pe economie...)

salaria vb. v. RETRIBUI. SALARIZA.

SALARIU s. 1. leafă, remunerație, retribuție, (pop. și fam.) simbrie, (înv.) nafaca, năiem, (înv., în Mold.) hac. (Are ~ mare.) 2. cîștig, retribuție. (~ mediu pentru munca în acord global.)

Intrare: salaria
  • silabație: -ri-a info
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • salaria
  • salariere
  • salariat
  • salariatu‑
  • salariind
  • salariindu‑
singular plural
  • salaria
  • salariați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • salariez
(să)
  • salariez
  • salariam
  • salariai
  • salariasem
a II-a (tu)
  • salariezi
(să)
  • salariezi
  • salariai
  • salariași
  • salariaseși
a III-a (el, ea)
  • salaria
(să)
  • salarieze
  • salaria
  • salarie
  • salariase
plural I (noi)
  • salariem
(să)
  • salariem
  • salariam
  • salariarăm
  • salariaserăm
  • salariasem
a II-a (voi)
  • salariați
(să)
  • salariați
  • salariați
  • salariarăți
  • salariaserăți
  • salariaseți
a III-a (ei, ele)
  • salaria
(să)
  • salarieze
  • salariau
  • salaria
  • salariaseră
Intrare: salariu
  • pronunție: salarĭu
substantiv neutru (N53)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • salariu
  • salariul
  • salariu‑
plural
  • salarii
  • salariile
genitiv-dativ singular
  • salariu
  • salariului
plural
  • salarii
  • salariilor
vocativ singular
plural
salar1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N27)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • salar
  • salarul
  • salaru‑
plural
  • salarii
  • salariile
genitiv-dativ singular
  • salar
  • salarului
plural
  • salarii
  • salariilor
vocativ singular
plural
șălărie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
salarie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
salarium
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sălariu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

salaria, salariezverb

etimologie:

salariu, salariisubstantiv neutru

  • 1. Contravaloarea muncii prestate de salariat în baza contractului individual de muncă, care cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri; leafă. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote În socialism, oamenii muncii primesc salarii în funcție de capacitatea lor personală, de gradul de calificare, de greutatea muncii și de condițiile de muncă. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 383, 2/3. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.