2 intrări

21 de definiții

din care

Explicative DEX

rostov sn vz hrisov

HRISOV, hrisoave, s. n. (În Evul Mediu, în Țara Românească și în Moldova) Act domnesc care servea, ca titlu de proprietate, de privilegiu etc.; ispisoc. – Din ngr. hrisóvuilon „bulă de aur”.

cristov1 sn vz hristov

hrisov sn [At: GCR. I, 174/35 / V: ~stov, râstov, ristob, ristov, rostov / Pl: ~oave / E: gr χρυσόβουλον „bulă de aur”, vsl хрицовоулъ] 1-3 (În Evul Mediu) Act emanat de la un suveran, prevăzut cu pecetea acestuia și servind ca titlu de proprietate, ca diplomă de boierie, ca titlu pentru un privilegiu etc. Si: hrisovul (1-3) , hristoagă (1-3) Cf carte domnească.

hristov sn vz hrisov

răstov sn vz hrisov

ristov sn vz hristov

HRISOV, hrisoave, s. n. (În evul mediu, în Țara Românească și în Moldova) Act domnesc care servea ca titlu de proprietate, de privilegiu etc.; ispisoc. – Din ngr. hrisóvuilon „bulă de aur”.

HRISOV, hrisoave, s. n. Act emanat, în orînduirea feudală din țara noastră, de la un domn, servind ca titlu de proprietate, ca titlu pentru un privilegiu etc. După masă Victor Predeleanu a ținut să arate oaspelui său... tot ce avea mai de preț în bibliotecă... feluritele hrisoave și documente vechi. REBREANU, R. I 54. Hrisoavele sau uricele... sînt izvorul cel mai însemnat al istoriei romînilor. BĂLCESCU, O. I 60.

HRISOV ~oave n. 1) (în Moldova medievală) Carte domnească prin care se recunoștea un drept sau un privilegiu. 2) Document vechi; gramotă. /<ngr. hrisóvuilon

hrisov n. act domnesc, iscălit de Vodă sau prevăzut cu sigiliul princiar, spre a hărăzi o moșie sau un grad de boierie: hrisoavele se mai numiau cărți, drese, ispisoace, urice, zapise (v. aceste vorbe). [Gr. HRYSÓVULLON, bulă de aur].

hrisóv n., pl. oave (mgr. hrysóvullon [d. hrysós, aur, și lat. bulla, bulă], de unde și vsl. hrisóvula și hrisovulŭ. V. hîrțoagă și crizantemă). Vechĭ. Act domnesc care avea un sigil de aur și care acorda un grad de boĭerie, un privilegiu saŭ o moșie. V. bulă, diplomă, document, ispisoc, pitac 2, uric.

Ortografice DOOM

hrisov (înv.) s. n., pl. hrisoave

hrisov (înv.) s. n., pl. hrisoave

hrisov s. n., pl. hrisoave

Etimologice

hrisov (hrisoave), s. n. – Scrisoare, act ce servea ca titlu de proprietate, de privilegiu, pergament. Se numeau astfel toate documentele ce proveneau de la cancelaria domnească, și care purtau sigiliul domnitorului. – Var. (înv.) hrisovul, (pop.) hristov. Ngr. χρμσόβουλον „bulă de aur” (Roesler 579; DAR), cf. v. sb. hrisovolĭ. Sec. XVII. Pentru nume, cf. și bula „sigiliu papal” și „document papal”. – Der. hrisovolit, s. m. (persoană care se bucura de un drept sau privilegiu, în virtutea unui document al domnitorului).

Enciclopedice

ROSTOV (ROSTOV IAROSLAVSKI), oraș în Federația Rusă, la NE de Moscova, pe malul lacului Nero; 34,1 mii loc. (2002). Ind. alim. și textilă. Biserici din sec. 17 Kremlin (sec. 17). Colecție de icoane (sec. 15-17). Menționat documentar în 862. Capitala cnezatului Iaroslav până în 1474 când a fost anexat cnezatului Moscova.

ROSTOV-PE-DON (ROSTOV-NADONU), oraș în Federația Rusă, situat pe fl. Don, la 46 km de vărsarea acestuia în G. Taganrog al M. Azov, și pe canalul Volga-Don (dat în folosință în 1952), la 400 km SV de Volgograd; 1,1 mil. loc. (2002). Port. Aeroport. Nod feroviar și rutier. Șantier naval. Ind. siderurgică, a constr. de mașini, de prelucr. a petrolului și a lemnului, electrotehnică, chimică, pielăriei și încălțămintei, hârtiei, sticlăriei, mat. de constr., ceasornicelor, textilă și a tricotajelor, instrumentelor muzicale, alim. Universitate (1915). Institute de arhitectură, de medicină, de pedagogie. Teatrul dramatic „Maxim Gorki”. Teatru de comedie. Muzeu. Catedrala Aleksandr Nevski (1789, cu completări din 1908). Fondat în 1749. Așezarea s-a dezvoltat în jurul unei fortărețe (numită Rostov în cinstea mitropolitului Dmitri Rostovski) construită în 1761, cu rol de apărare împotriva invaziei turcilor. Declarat oraș în 1796, iar în 1806 i s-a atribuit numele actual.

Sinonime

HRISOV s. (înv.) ispisoc, sinet, uric, carte domnească. (~ emis de cancelaria domnească.)

HRISOV s. (înv.) ispisoc, sinet, uric, carte domnească. (~ emis de cancelaria domnească.)

Intrare: Rostov
Rostov
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: hrisov
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hrisov
  • hrisovul
  • hrisovu‑
plural
  • hrisoave
  • hrisoavele
genitiv-dativ singular
  • hrisov
  • hrisovului
plural
  • hrisoave
  • hrisoavelor
vocativ singular
plural
răstov
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
rostov
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ristov
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
hristov
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

hrisov, hrisoavesubstantiv neutru

  • 1. în Evul Mediu Țara Românească Moldova Act domnesc care servea, ca titlu de proprietate, de privilegiu etc. DEX '09 DLRLC
    • format_quote După masă Victor Predeleanu a ținut să arate oaspelui său... tot ce avea mai de preț în bibliotecă... feluritele hrisoave și documente vechi. REBREANU, R. I 54. DLRLC
    • format_quote Hrisoavele sau uricele... sînt izvorul cel mai însemnat al istoriei romînilor. BĂLCESCU, O. I 60. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „rostov” (2 clipuri)
Clipul 1 / 2