2 intrări

14 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RÉTRO adj. invar. (Despre modă, muzică etc.) Care indică o preferință pentru fenomene din trecut; care marchează o întoarcere, reluând sau imitând un stil mai vechi. – Din fr. retro[grade].

retro2 [At: DN2 / E: fr rétro] 1 ai (D. stil, muzică, modă) Care marchează o întoarcere (reluând sau imitând un stil mai vechi). 2 sni (La biliard) Efect de recul. 3 sni (La biliard; îe) A face un ~ A executa o lovitură care să imprime bilei o mișcare înapoi.

retro1- [At: DN3 / E: fr retro-, it retro-] Element prim de compunere savantă cu sensul: 1 În urmă. 2 În spate.

RÉTRO adj. invar. (Despre modă, muzică etc.) Care reflectă o întoarcere în timp (reluând sau imitând un stil mai vechi). – Din fr. retro[grade].

RETRÓ s.n. (La biliard) Efect de recul. ◊ A face un retro = a executa o lovitură care să imprime bilei o mișcare înapoi. [< fr. rétro].

RETRO- Element prim de compunere savantă cu sensul „în urmă”, „îndărăt”, „în spate”. [< fr. rétro-, it. retro-, cf. lat. retro].

RÉTRO2 I. adj. inv. (despre stil, muzică, modă) care marchează o întoarcere (reluând sau imitând un stil mai vechi). II. s. n. (biliard) efect de recul. ♦ a face un ~ = a executa o lovitură care să imprime bilei o mișcare înapoi. (< fr. rétro)

RETRO1- pref. „înapoi”, „în urmă”, „în sens contrar”. (< fr. rétro-, cf. lat. retro)

rétro adj. inv. Care marchează o întoarcere (reluând sau imitând un stil mai vechi) ◊ „[...] o modă «retro» a pălăriilor și coafurilor aducând încă aminte de moda anilor dinainte de primul război mondial.” R.l. 15 VII 75 p. 6. ◊ „A adopta stilul retro, în concepția lor, înseamnă a da libertatea să se folosească toate formele, schemele, combinațiile care de-a lungul anilor au prins la public, au făcut vânzare, au avut succes.” Săpt. 3 XI 78 p. 8. ◊ „Parfumul «retro» al străzilor, cafenelelor bucureștene [...]” Sc. 22 II 79 p. 4 (abreviere din fr. retro[grade]; DMC 1973; L. Seche în SCL 2/76 p. 202; DEX-S)

RÉTRO adj. invar. Care marchează o întoarcere în trecut; care imită ceva vechi. /<fr. retro[grade]


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*rétro (re-tro) adj. invar.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

RÉTRO1 (< fr.; {s} lat. retro „înapoi”) Element de compunere cu sensul „înapoi, în sens contrar”, care servește la formarea unor substantive, adjective sau verbe (ex. retrogradare, retrospectiv, retroversiune).

RÉTRO2 (< fr.) adj. invar. Care indică o preferință pentru fenomene din trecut; care marchează o întoarcere, reluând sau imitând un stil mai vechi (ex. muzică r.).

Intrare: retro (adj.)
retro (adj.) adjectiv invariabil
adjectiv invariabil (I9)
Surse flexiune: DOR
  • retro
Intrare: retro (pref.)
prefix (I7-P)
  • retro