5 intrări

49 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

regale a vz regal3

REGÁL2, -Ă, (1, 3) regali, -e, adj., (2) regaluri, s. n. 1. Adj. Care aparține unui rege, privitor la rege; regesc; p. ext. bogat, luxos, maiestuos, mândru. 2. S. n. (Livr.) Ospăț mare, bogat; banchet festiv. ♦ Eveniment deosebit (care încântă, desfată etc.). ♦ Plăcere mare; dar2 plăcut. 3. Adj. (În sintagma) Apă regală = amestec de acid clorhidric și acid azotic, care are proprietatea de a ataca metalele nobile. [Pl. și: (2) regale] – Din fr. régal(e), it. regale, lat. regalis.

REGÁL1, regale, s. n. (Tipogr.) Dulăpior la secția de culegere manuală a unei tipografii, folosit la păstrarea casetelor cu litere sau a formelor pentru tipar. – Din germ. Regal.

REGÁL1, regale, s. n. (Tipogr.) Dulăpior la secția de culegere manuală a unei tipografii, folosit la păstrarea casetelor cu litere sau a formelor pentru tipar. – Din germ. Regal.

REGÁLĂ1, regale, s. f. (Ieșit din uz) Pahar de bere mai mic decât țapul; cantitatea de bere din acest pahar. – Din regal2.

REGÁLĂ1, regale, s. f. (Ieșit din uz) Pahar de bere mai mic decât țapul; cantitatea de bere din acest pahar. – Din regal2.

REGÁLĂ2, regale, s. f. Vechi instrument de suflat asemănător cu orga, dar mai mic decât aceasta. ♦ Unul dintre registrele orgii. – Din fr. régale.

regal3, ~ă [At: CR (1832), 2431/31 / V: (înv) rig~, ~e / Pl: ~i, ~e / E: fr régale, lat regalis, -e, it regale cf rigă] 1 a Care aparține unui rege1 (1) Si: regesc (1), (iuz) regiu2 (1). 2 a Privitor la rege1 (1) Si: regesc (2), (iuz) regiu2 (2). 3 a Caracteristic unui rege1 (1). 4 a Care are calitatea de rege1 (1). 5 a Demn de un rege1 (1) Si: regesc (7). 6 a Ca al unui rege1 (1). 7 a Maiestuos. 8 a (Îs) Apă ~ă Amestec de acid clorhidric și acid azotic, care are proprietatea de a ataca metalele nobile. 9 sf (Iuz) Pahar de bere mai mic decât țapul. 10 sf (Iuz) Cantitatea de bere dintr-un regal3 (9).

regal2 sn [At: CARAGIALE, O. VII, 359 / Pl: ~e / E: fr regal] 1 (Îvr) Ospăț bogat Si: banchet (1). 2 Eveniment deosebit care încântă. 3 Dar2 (1) foarte plăcut.

regal1 sn [At: ȘĂINEANU / Pl: ~uri, ~e / E: ger Regal] Dulăpior în secția de culegere manuală a unei tipografii, în care se păstrează casetele cu litere și suporturile pentru pagini.

rega1 sf [At: OȚETEA, T. V. 44 / E: fr régale] (Rar) Drept considerat ca inerent monarhiei.

rega2 sf [At: DEX / Pl: ~le / E: fr régale] 1 Instrument de suflat asemănător cu orga, dar mult mai mic decât aceasta. 2 Unul dintre registrele orgii.

REGÁL2, -Ă, regali, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care aparține unui rege, privitor la rege; regesc; p. ext. bogat, luxos, maiestuos, mândru. 2. S. n. (Livr.) Ospăț mare, bogat; banchet festiv. ♦ Eveniment deosebit (care încântă, desfată etc.). ♦ Plăcere mare; dar2 plăcut. 3. Adj. (În sintagma) Apă regală = amestec de acid clorhidric și acid azotic, care are proprietatea de a ataca metalele nobile. – Din fr. régal(e), it. regale, lat. regalis.

REGÁLĂ2, regale, s. f. Instrument de suflat asemănător cu orga, dar mai mic decât aceasta. ♦ Unul dintre registrele orgii. – Din fr. régale.

REGÁL3, -Ă, regali, -e, adj. De rege, al regelui, referitor la rege; regesc. Cele două portrete regale priveau plictisite. C. PETRESCU, Î. II 209. Părăzi, decor de teatru, luminații, Tot ce pe vulg și pe copii înșală, Aceasta-i toată slava ta regală. VLAHUȚĂ, O. A. 38. ◊ Apă regală v. apă (II 1). Comisar regal v. comisar. ♦ (Poetic) Maiestos, măreț, mîndru. El revoacă-n dulci icoane a istoriei minune, Vremea lui Ștefan cel Mare, zimbrul sombru și regal. EMINESCU, O. I 35.

REGÁL1, regale, s. n. (Învechit) Ospăț bogat, masă mare; banchet. Cu așa feluri de bucate... sper să-mi servești un adevărat regal, care să mă dreagă de indigestia ce mi-a produs-o arta culinară a poeților noștri. CARAGIALE, O. VII 359.

REGÁL2, regaluri, s. n. Dulăpior în care se păstrează într-o tipografie casele cu litere sau formele care așteaptă tiparul. Te bucurai să rămîi la regal și să împarți litera în casă. PAS, Z. I 284.

REGÁLĂ, regale, s. f. (Ieșit din uz) Pahar de bere mai mic decît țapul; cantitatea de bere din acest pahar. Perechi de crenvurști cu hrean... regale și ridichi negre cu pîine. C. PETRESCU, C. V. 48.

REGÁL1 s.n. (Poligr.) Raft în formă de pupitru, în care se păstrează casetele cu litere. [Pl. -le. / < germ. Regal].

REGÁL2 s.n. (Franțuzism) 1. Masă mare, banchet. ♦ Mare plăcere, dar plăcut. 2. (Fig.) Plăcere deosebită, încântare. [< fr. régal].

REGÁL, -Ă adj. De rege; al regelui; regesc. ♦ (Poet.) Maiestuos, măreț. [< fr. régal, it. regale, lat. regalis].

REGÁLĂ1 s.f. (Liv.) Drept considerat ca inerent monarhiei. [< fr. régale].

arată toate definițiile

Intrare: regale
regale
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: Lilium regale
compus
  • Lilium regale
Intrare: regal (adj.)
regal (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • regal
  • regalul
  • regalu‑
  • rega
  • regala
plural
  • regali
  • regalii
  • regale
  • regalele
genitiv-dativ singular
  • regal
  • regalului
  • regale
  • regalei
plural
  • regali
  • regalilor
  • regale
  • regalelor
vocativ singular
plural
Intrare: regal (s.n.)
regal (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • regal
  • regalul
  • regalu‑
plural
  • regaluri
  • regalurile
genitiv-dativ singular
  • regal
  • regalului
plural
  • regaluri
  • regalurilor
vocativ singular
plural
regal (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • regal
  • regalul
  • regalu‑
plural
  • regale
  • regalele
genitiv-dativ singular
  • regal
  • regalului
plural
  • regale
  • regalelor
vocativ singular
plural
Intrare: regală
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rega
  • regala
plural
  • regale
  • regalele
genitiv-dativ singular
  • regale
  • regalei
plural
  • regale
  • regalelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)