9 definiții pentru recreere recreare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RECREÉRE, recreeri, s. f. Acțiunea de a (se) recrea1 și rezultatul ei. [Pr.: -cre-e-. – Var.: recreáre s. f.] – V. recrea1.

RECREÉRE s. f. v. recreare1.

RECREÁRE1 s. f. v. recreere.

RECREÁRE1, recreări, s. f. Acțiunea de a (se) recrea1 și rezultatul ei. [Pr.: -cre-a-.Var.: recreére s. f.] – V. recrea1.

RECREÁRE s. f. Acțiunea de a se recrea și rezultatul ei; recreație.

RECREÁRE1 s.f. Faptul, acțiunea de a se recrea1; recreație. [< recrea].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!recreére (odihnă) s. f., g.-d. art. recreérii; pl. recreeri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

RECREÁRE s. 1. (fig.) deconectare, destindere, relaxare. (Ore de veritabilă ~.) 2. reconfortare, recreație. (~ cuiva în concediu.)

RECREARE s. 1. (fig.) deconectare, destindere, relaxare. (Ore de veritabilă ~.) 2. reconfortare, recreație. (~ cuiva în concediu.)

Intrare: recreere
  • silabație: re-cre-e-re
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • recreere
  • recreerea
plural
  • recreeri
  • recreerile
genitiv-dativ singular
  • recreeri
  • recreerii
plural
  • recreeri
  • recreerilor
vocativ singular
plural
  • silabație: re-cre-a-re
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • recreare
  • recrearea
plural
  • recreări
  • recreările
genitiv-dativ singular
  • recreări
  • recreării
plural
  • recreări
  • recreărilor
vocativ singular
plural

recreere recreare

etimologie: