2 intrări

22 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RALIÉRE, ralieri, s. f. Faptul de a se ralia [Pr.: -li-e-.Var.: (înv.) raliáre s. f.] – V. ralia.

RALIÉRE, ralieri, s. f. Faptul de a se ralia [Pr.: -li-e-.Var.: (înv.) raliáre s. f.] – V. ralia.

raliere sf [At: BARONZI, I. L. I, 233/29 / P: ~li-e~ / V: (înv) ~iare / S și: ralliere / Pl: ~ri / E: ralia] 1 (Înv) Regrupare după o bătălie. 2 Grupare (în jurul cuiva sau a ceva) în vederea unei acțiuni comune. 3 Aderare la o părere, la o propunere.

RALIÉRE, ralieri, s. f. Faptul de a se ralia; adunare în jurul cuiva; trecere de partea cuiva, aderare la ceva. (În forma raliare) Prezidentul... se întoarce în curte... și aprinde un chibrit. Într-o clipă, de pe lîngă uluci, din fundul curții, răspund alte chibrituri aprinzîndu-se, ca niște ecouri luminoase: era semnalul de raliare al conspiratorilor. CARAGIALE, O. II 87. – Variantă: (învechit) raliáre s. f.

RALIÉRE s.f. Acțiunea de a se ralia și rezultatul ei; aderare. [Pron. -li-e-. / < ralia].

RALIÁ, raliez, vb. I. Refl. A se aduna, a se strânge în jurul cuiva sau a ceva în vederea realizării unei acțiuni comune. ♦ A adera la o părere, la o propunere etc.; a se alătura unei persoane sau unei idei. [Pr.: -li-a] – Din fr. rallier.

RALIÁ, raliez, vb. I. Refl. A se aduna, a se strânge în jurul cuiva sau a ceva în vederea realizării unei acțiuni comune. ♦ A adera la o părere, la o propunere etc.; a se alătura unei persoane sau unei idei. [Pr.: -li-a] – Din fr. rallier.

RALIÁRE s. f. v. raliere.

ralia [At: BĂLCESCU, M. V. 619 / P: ~li-a / Pzi: ~iez / E: fr rallier] 1-2 vtr (înv; d. trupe) A (se) regrupa (după o bătălie). 3-4 vtr A (se) aduna (în jurul cuiva sau a ceva) în vederea unei acțiuni comune. 5 vr A adera la o părere, la o propunere. 6 vr A se alătura la ceva.

RALIÁ, raliez, vb. I. Refl. 1. A se aduna, a se strînge (în jurul cuiva sau a ceva) în vederea unei acțiuni comune; (învechit) a se regrupa. Vedem pe ai noștri năvălind asupra turcilor, a fi reîmpinși, a se ralia și a năvăli de iznoavă. BĂLCESCU, O. I 29. 2. (Urmat de determinări la dativ sau introduse prin prep. «la») A adera la o părere, la o propunere, la o opinie etc.; a se alătura la ceva, a trece de partea cuiva. Atunci însă d-na Pintea dădu semnalul plecării, la care se raliă îndată și soția prefectului. REBREANU, R. I 225. Boierii lui Constantin Cantemir ce se aflau la Poartă se raliară la domnia nouă. IORGA, L. I 259. – Formă gramaticală: perf. s. pers. 3 raliă.

RALIÁ vb. I. refl. A se aduna, a se strânge în jurul cuiva sau a ceva pentru a realiza o acțiune comună. ♦ A adera la o părere, la o propunere etc. [Pron. -li-a, p. i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. rallier].

RALIÁ vb. I. tr., refl. a (se) aduna, a (se) strânge în jurul cuiva sau a ceva pentru a realiza o acțiune comună. II. refl. a adera la o părere, la o propunere etc. (< fr. rallier)

A SE RALIÁ mă ~éz intranz. (despre persoane) 1) A se grupa în jurul cuiva sau a ceva pentru a acționa în comun. 2) A se alătura susținând aceleași idei. ~ la o părere. /<fr. rallier

ralià v. 1. a aduna iar la loc; 2. fig. a adera la un partid, la o părere (= fr. rallier).

*raliéz v. tr. (fr. rallier, din re- și allier, a alia). Barb. Unesc din noŭ, întrunesc, adun ĭar: a ralia trupele. V. refl. Mă alipesc, mă unesc în părere: a te ralia cu un partid.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

raliére (-li-e-) s. f., g.-d. art. raliérii; pl. raliéri

raliére s. f. (sil. -li-e-), g.-d. art. raliérii; pl. raliéri

raliá (a ~) (-li-a) vb., ind. prez. 3 raliáză, 1 pl. raliém (-li-em); conj. prez. 3 să raliéze; ger. raliínd (-li-ind)

raliá vb. (sil. -li-a), ind. prez. 1 sg. raliéz, 3 sg. și pl. raliáză, 1 pl. raliém (sil. -li-em); conj. prez. 3 sg. și pl. raliéze; ger. raliínd (sil. -li-ind)

ralia (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. raliază, 1 pl. raliem, ger. raliind)

raliez, -liam 1 imp., -liind ger., -liere inf. s.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

arată toate definițiile

Intrare: raliere
  • silabație: -li-e-
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • raliere
  • ralierea
plural
  • ralieri
  • ralierile
genitiv-dativ singular
  • ralieri
  • ralierii
plural
  • ralieri
  • ralierilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F115)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • raliare
  • raliarea
plural
  • ralieri
  • ralierile
genitiv-dativ singular
  • ralieri
  • ralierii
plural
  • ralieri
  • ralierilor
vocativ singular
plural
Intrare: ralia
  • silabație: -li-a
verb (V211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ralia
  • raliere
  • raliat
  • raliatu‑
  • raliind
  • raliindu‑
singular plural
  • ralia
  • raliați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • raliez
(să)
  • raliez
  • raliam
  • raliai
  • raliasem
a II-a (tu)
  • raliezi
(să)
  • raliezi
  • raliai
  • raliași
  • raliaseși
a III-a (el, ea)
  • ralia
(să)
  • ralieze
  • ralia
  • ralie
  • raliase
plural I (noi)
  • raliem
(să)
  • raliem
  • raliam
  • raliarăm
  • raliaserăm
  • raliasem
a II-a (voi)
  • raliați
(să)
  • raliați
  • raliați
  • raliarăți
  • raliaserăți
  • raliaseți
a III-a (ei, ele)
  • ralia
(să)
  • ralieze
  • raliau
  • ralia
  • raliaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)