adera vi [At: DA / Pzi: ader, ~rez / E: fr adhérer] 1 A se lipi strâns. 2 (Cu determinări introduse prin prep „la”) A se alătura unei acțiuni, ideologii etc.

*ADERA (ader, -rez) vb. intr. A se uni, a fi de părerea cuiva, a împărtăși vederile cuiva, a fi de partea sau din partidul cuiva [fr. adhérer < lat.].

ADERA, ader, vb. I. Intranz. 1. (Despre oameni și colectivități; urmat de determinări introduse prin prep. «la») A se alătura la, a se alipi de un partid, de o mișcare, de o ideologie, de o acțiune, cunoscîndu-i și împărtășindu-i principiile. Oamenii iubitori de pace am întreaga lume, înțeleg și aderă întru totul la ideea de a intensifica lupta pentru pace. SCÎNTEIA, 1951, nr. 2105. Eliad a convenit de necesitatea acelui articol [privitor la împroprietărirea țăranilor], a aderat la redacțiunea lui Nicu Bălcescu și a doua zi a venit acasă la mine, unde a scris cu mîna lui acea proclamație, sub dictarea Bălcescului. GHICA, S. A. 162. 2. A se ține strîns lipit, unit de ceva. Substanța nervoasă a encefalului și a măduvei spinării aderă la altă membrană.

ADERA, ader, vb. I. Intranz. (Cu determinări introduse prin prep. «la») 1. A se alipi, a se alătura unui partid, unei mișcări, unei ideologii, unei acțiuni, cunoscîndu-i și împărtășindu-i principiile. 2. A se ține strîns lipit de ceva. – Fr. adhérer (lat. lit. adhaerere).

ADERA vb. I. intr. 1. A se uni cu părerea cuiva. ♦ A se alătura unui partid, unei mișcări etc., cunoscîndu-i și împărtășindu-i principiile. 2. A fi, a se ține lipit, strîns de ceva, a se lipi de ceva. [P.i. ader, (rar) -rez, 3,6 -ră. / < fr. adhérer, cf. lat. adhaerere].

ADERA vb. intr. 1. a se ralia la părerea cuiva. ◊ a deveni adeptul unui partid, al unei mișcări etc. 2. (despre state) a se alătura unui tratat. 3. a fi, a se ține lipit, strâns. (< fr. adhérer)

A ADERA ader intranz. 1) A deveni adeptul unei mișcări, al unui curent ideologic, împărtășindu-i ideile; a se alătura. 2) tehn. A se lipi strâns. /<fr. adhérer, lat. adhaerere

aderà v. fig. a se alipi pe deplin: a se uni cu părerea cuiva, a fi din acelaș partid.

*adér și -éz, a -á v. intr. (fr. adherer, d. lat. ad-haerére, a fi lipit de ceva). Mă lipesc, mă prind, îs alipit, îs prins: epiderma aderă peliĭ. Fig. Mă alipesc, primesc, accept: a adera uneĭ doctrine saŭ la o doctrină.

adera (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ader, 3 aderă; conj. prez. 1 sg. să ader, 3 să adere

adera (a ~) vb., ind. prez. 3 aderă

adera vb., ind. prez. 1 sg. ader, 3 sg. și pl. aderă

ader, -deră 3.

ADERA vb. 1. a se ralia. (~ la o doctrină.) 2. a intra, a se înscrie. (~ la o organizație.)

ADERA vb. 1. a se ralia. (~ la o doctrină.) 2. a intra, a se înscrie. (~ la o organizație.)

adera (ader, aderat), vb. – A se atașa, a se alătura, a se ralia. < Fr. adhérer. – Der. (din fr.) aderent, adj.; aderență, s. f.; adeziune, s. f.