13 definiții pentru pustnică
din care- explicative DEX (8)
- ortografice DOOM (3)
- sinonime (2)
Explicative DEX
PUSNIC, -Ă s. m. și f. v. pustnic.
PUSNIC, -Ă s. m. și f. v. pustnic.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
PUSNIC, -Ă s. m. și f. v. pustnic.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PUSTNIC, -Ă, pustnici, -ce, s. m. și f. Călugăr izolat de lume, care duce o viață aspră; sihastru, schimnic, ascet, anahoret, eremit. ♦ Fig. Persoană care duce o viață retrasă și aspră. [Var.: pusnic, -ă s. m. și f.] – Din sl. pustynĩnikŭ.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PUSTNIC, -Ă, pustnici, -ce, s. m. și f. Călugăr izolat de lume, care duce o viață aspră; sihastru, schimnic, ascet, anahoret, eremit. ♦ Fig. Persoană care duce o viață retrasă și aspră. [Var.: pusnic, -ă s. m. și f.] – Din sl. pustynĩnikŭ.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
postnec, ~ă smf vz pustnic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
postnic2, ~ă smf vz pustnic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pusnic, ~ă smf vz pustnic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pustinic, ~ă smf vz pustnic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pustnic, ~ă [At: COD. TOD. 216 / V: pusnic, (înv) postnec, pos~, ~tinic / Pl: ~ici, ~ice / E: slv поустиньникъ] 1-2 smf Om (laic sau) călugăr care trăiește izolat de lume, ducând o viață închinată rugăciunii și plină de privațiuni Si: anahoret, (liv) ascet, eremit, schimnic, sihastru. 3-4 smf, a (Pan) (Persoană) care duce o viață retrasă, izolată de societate etc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PUSTNIC, -Ă, pustnici, -e, s. m. și f. (Și în forma pusnic) Călugăr sau laic care duce o viață aspră, de privațiuni, departe de lume; anahoret, sihastru, eremit. V. ascet. Vinu-i bun și hora-mi place, Iar tu, doamne, fă-mi ce vrei. Numai pustnic nu mă face! COȘBUC, P. II 67. M-am tras în munții voștri și m-am făcut pustnic, să-mi spășesc păcatele. RETEGANUL, P. V 84. Văd dinaintea mea un pustnic sălbatic, cu părul și barba vîlvoi. CARAGIALE, O. III 98. ♦ Fig. Persoană care trăiește izolată de lume (uneori pentru a se reculege, a trăi meditînd). Ai devenit o pusnică... o filozoafă... CAMIL PETRESCU, T. II 228. Bătrînul Dan trăiește ca șoimul singuratic În peșteră de stîncă, pe-un munte singuratic... Vechi pustnic, rămas singur din timpul său afară. ALECSANDRI, P. A. 161. – Variantă: pusnic, -ă s. m. și f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
pustnică (desp. pust-ni-) s. f., g.-d. art. pustnicei; pl. pustnice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
pustnică (pust-ni-) s. f., g.-d. art. pustnicei; pl. pustnice
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pustnică s. f., g.-d. art. pustnicei; pl. pustnice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
PUSTNIC s. anahoret, ascet, eremit, schimnic, sihastru, (rar) schimonah, (înv.) aschitac, aschitean, monah, oselnic, schitnic. (~ul trăiește prin locuri pustii.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PUSTNIC s. anahoret, ascet, eremit, schimnic, sihastru, (rar) schimonah, (înv.) aschitac, aschitean, monah, oselnic, schitnic. (~ul trăiește prin locuri pustii.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: pust-ni-că
| substantiv feminin (F4) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
- silabație: pus-ni-ca
| substantiv feminin (F4) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
pustnic, pustnicisubstantiv masculin pustnică, pustnicesubstantiv feminin
- 1. Călugăr izolat de lume, care duce o viață aspră. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Vinu-i bun și hora-mi place, Iar tu, doamne, fă-mi ce vrei. Numai pustnic nu mă face! COȘBUC, P. II 67. DLRLC
- M-am tras în munții voștri și m-am făcut pustnic, să-mi spășesc păcatele. RETEGANUL, P. V 84. DLRLC
- Văd dinaintea mea un pustnic sălbatic, cu părul și barba vîlvoi. CARAGIALE, O. III 98. DLRLC
- diferențiere Călugăr care s-a retras într-un loc ferit de lume ducându-și viața în post și rugăciuni. NODEX
- 1.1. Persoană care duce o viață retrasă și aspră. DEX '09 DEX '98 NODEX
- Ai devenit o pusnică... o filozoafă... CAMIL PETRESCU, T. II 228. DLRLC
- Bătrînul Dan trăiește ca șoimul singuratic În peșteră de stîncă, pe-un munte singuratic... Vechi pustnic, rămas singur din timpul său afară. ALECSANDRI, P. A. 161. DLRLC
- diferențiere Persoană care trăiește izolată de lume (uneori pentru a se reculege, a trăi meditând). DLRLC
-
-
etimologie:
- pustynĩnikŭ DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.