3 intrări

38 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PUNGÍ, pungesc, vb. IV. Tranz. 1. (În expr.) A-și pungi gura (sau buzele) = a-și strânge și a-și țuguia buzele. 2. (Înv.) A obține de la cineva bani prin mijloace incorecte. – Din pungă.

PUNGÍ, pungesc, vb. IV. Tranz. 1. (În expr.) A-și pungi gura (sau buzele) = a-și strânge și a-și țuguia buzele. 2. (Înv.) A obține de la cineva bani prin mijloace incorecte. – Din pungă.

pungi1 [At: BĂLCESCU ap. GHICA, A. 614 / Pzi: ~gesc / E: pungă] 1 vt (C. i. gura sau buzele; ccd prn personal; șîe a-și ~ gura sau buzele) A strânge și a țuguia, dând aspectul unei pungi (1) Si: (rar) a pungui (5). 2 vr (Reg) A se chirci. 3-4 vt (Înv) A pungăși (1-2). 5 vr (Mun; Olt) A fi zgârcit. 6 vt (Înv) A obține de la cineva bani prin mijloace incorecte.

PUNGÍ, pungesc, vb. IV. Tranz. 1. (Numai în expr.) A-și pungi gura (sau buzele) = a da gurii forma unei pungi, strîngînd sau încrețind buzele; a face gura pungă. V. pungă. Clătină capul încăpățînat și, pungindu-și buzele, împinse luntrea la debarcader. GALAN B. I 46. Se poate... își pungi gura fetica. SADOVEANU, M. C. 153. 2. (Învechit) A stoarce cuiva bani prin mijloace necorecte, prin abuz de putere, înșelătorie, escrocherie etc.; a pungăși. Astăzi... s-a dres treaba cu poliția. Toată pricina era să mă pungească. BĂLCESCU, la GHICA, A. 614. [Jucătorii] se uscau de dor să-l pungească ca mai nainte. NEGRUZZI, S. I 85. A hotărît să-și răzbune cum se cade, pungind pre cei mai mari boieri. id. ib. 87.

A PUNGÍ ~ésc tranz. 1) înv. A lăsa cu punga goală (profitând de o anumită situație, furând etc.). 2) reg. A coase rău, încrețind țesătura ca o pungă. ◊ A-și ~ gura (sau buzele) a încreți buzele, dând forma unei pungi legate la gură. /Din pungă

pungì v. a pungăși la joc: pungind pe cei mai mari boieri NEGR.

PÚNGĂ, pungi, s. f. 1. Săculeț (cu băieri) de piele, mai rar de pânză, de material plastic etc., cu una sau cu mai multe despărțituri, în care se țin banii și alte obiecte mici. ◊ Expr. A-i sufla vântul în pungă sau a da de fundul pungii = a nu (mai) avea bani. A-și dezlega (sau a-și desface) punga = a fi darnic. A fi gros la pungă = a fi foarte bogat. A(-și) strânge (sau a avea, a face) buzele (sau gura) pungă = a) a avea sau a produce o senzație de contractare a buzelor din cauza unui aliment astringent, acru etc.; b) a ține buzele strânse (în semn de nemulțumire, de amărăciune etc.). ♦ Conținutul unei pungi (1); p. ext. bani, avere. ♦ Săculeț cuprinzând 500 de galbeni, de taleri sau de lei vechi, cu care se făceau plățile în trecut; p. ext. suma de 500 de galbeni, de taleri sau de lei vechi. 2. Săculeț făcut din hârtie, din material plastic sau din alt material, servind ca ambalaj pentru diferite obiecte, mai ales alimente. ♦ Conținutul unui astfel de săculeț. 3. Umflătură a pielii de forma unui săculeț (situată mai ales sub pleoapa inferioară). ◊ Pungă de apă = denumire populară pentru ascită; pleurezie. 4. Săculeț triunghiular situat la piciorul albinei, în care aceasta strânge și transportă polenul. 5. Cavitate naturală în scoarța Pământului, de forma unei pungi (1). 6. (Bot.; în compusul) Punga-babei = plantă erbacee cu flori galbene-aurii (Pulicaria dysenterica).Et. nec.

pungă sf [At: (a. 1642) GCR I, 95/14 / Pl: pungi, (reg) punge / E: ngr πούγγι, lm punga, slv пѫгва] 1 Săculeț cu băieri, din diferite materiale, cu una sau mai multe despărțituri, în care se țin monedele și alte obiecte mici. 2 Conținut al pungii (1). 3 (Îs) Neguțător de ~ngi Hoț de drumul mare. 4 (Pfm; îe) A(-și) strânge (sau a face, a i se face, a avea) gura (sau buzele) ~ A avea sau a produce o contractare a buzelor din cauza unui aliment astrigent, acru etc. 5 (Îae) A strânge buzele în semn de nemulțumire, de amărăciune etc. 6 (Îe) A sufla în ~ sau a-i sufla vântul în ~ ori a avea pe dracu-n ~ sau a-i fi ~ ofticoasă sau a da de fundul pungii A nu mai avea bani. 7 (Reg; îe) A i se întoarce (cuiva) ~ga pe dos A-și cheltui toți banii. 8 (Reg; îe) A-l mânca (pe cineva) în ~ A simți nevoia să facă cheltuieli de prisos. 9 (Reg; îe) A-l ustura (pe cineva) în (sau la) ~ A plăti un lucru cât nu face. 10 (Reg; îe) A sta cu mâna în ~ A cheltui mereu. 11 (Reg; îe) A-l scurma paralele în ~ A fi cheltuitor. 12 (Îs) ~ goală Om fără bani. 13 (Reg; îe) A-i face ~ga păienjeni la gură A fi foarte zgârcit. 14 (Reg; îe) A umbla cu doi bani în trei ~gi A se purta necinstit. 15 (Reg; îe) A fi ca un ban în două ~gi A fi sărac, dar fudul. 16 (Reg; îe) A trăi ca banul în ~ga săracului A trăi liniștit. 17 (Reg; îe) A bate pe cineva în ~ A produce cuiva o pagubă. 18 (Îe) A fi gros (sau, rar, cald) la (ori de) ~ A fi foarte bogat. 19 (Reg; îe) A avea cheag la ~ A avea bani. 20 (Reg; îe) A sta cu ~ga în drum A fi datornic. 21 (Îe) A-și dezlega (sau a-și desface) ~ga (ori băierile ~ngii) A da cuiva bani. 22 (Pex; îae) A fi darnic. 23 (Reg; îe) A-l avea (sau a-l băga) în (sau la) ~ (pe cineva) A dispune de cineva. 24 (Reg; îe) A-și căuta în ~ A fi foarte bolnav. 25 (Reg; îe) A-l băga (popa) în ~ (pe cineva) A muri. 26 (Fam; îs) ~ga statului Bugetul statului. 27 (Spc; îs) ~ de bani Săculeț cuprinzând 500 de galbeni, taleri, lei vechi etc., cu care se făceau unele plăți înainte de sec. XIX. 28 (Pex) Sumă de 500 de galbeni, taleri, lei vechi etc. 29 (Udp „de”) Săculeț confecționat din hârtie, din plastic etc., care are diferite utilizări. 30 Conținut al pungii (29), mai ales alimente. 31 (Pan) Nume dat unor organe ale oamenilor, ale animalelor sau ale plantelor, formații etc. ale acestor organe care seamănă cu o pungă (1). 32 (Atm; pop; îs) ~ga boașelor Scrot. 33 (Atm) Pungă (31) triunghiulară de pe piciorul albinei, în care aceasta strânge și transportă polenul. 34 Cantitate mică într-un țesut în care se acumulează un lichid patologic. 35 (Pop; îs) ~ de apă Ascită. 36 (Bot; rar) Coleoriză. 37 Umflătură a pielii situată mai ales sub pleoapa inferioară. 38 Cavitate naturală în scoarța pământului, de forma unei pungi (1), care conține o anumită substanță. 39 (Îc) ~ga-babei Plantă erbacee din familia compozitelor, cu flori galbene-aurii, care crește prin locuri umede Si: (reg) albeață (9), cioroinic, iarbă-de-inimă-rea, iarbă-roșie, tătășiță1 (Pulicaria dysenterica). 40 (Bot; pop; îac) Turtă (Carlina acaulis). 41 (Bot; reg; îac) Traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris). 42 (Bot; reg; îc) ~ga-ciobanului Limba-mării (Iberis umbrellata). 43 (Bot; reg; îc) ~ga-popii Traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris). 44 (Bot; reg; îac) Stupitul-cucului (Cardamine pratensis). 45 (Bot; reg; îac) Punguliță (3). 46 (Reg) Sângerete.

punge vt(a) [At: CLEMENS / V: (reg) pungi / Pzi: pung / E: ml pungere] 1 (Îrg; d. obiecte cu vârf ascutit) A împunge. 2 (Îrg) A înțepa. 3 (Olt; îf pungi) A pungăli (1).

PÚNGĂ, pungi, s. f. 1. Săculeț (cu băieri) de piele, mai rar de pânză, de material plastic etc., cu una sau cu mai multe despărțituri, în care se țin în mod curent banii și alte obiecte mici. ◊ Expr. A-i sufla vântul în pungă sau a da de fundul pungii = a nu (mai) avea bani. A-și dezlega (sau a-și desface) punga = a fi darnic. A fi gros la pungă = a fi foarte bogat. A(-și) strânge (sau a avea, a face) buzele (sau gura) pungă = a) a avea sau a produce o senzație de contractare a buzelor din cauza unui aliment astringent, acru etc.; b) a ține buzele strânse (în semn de nemulțumire, de amărăciune etc.). ♦ Conținutul unei pungi (1); p. ext. bani, avere. ♦ Săculeț cuprinzând 500 de galbeni, taleri sau lei vechi, cu care se făceau plățile în trecut; p. ext. suma de 500 de galbeni, de taleri sau de lei vechi. 2. Săculeț făcut din hârtie, din material plastic sau din alt material, servind ca ambalaj pentru diferite obiecte, mai ales alimente. ♦ Conținutul unui astfel de săculeț. 3. Umflătură a pielii de forma unui săculeț (situată mai ales sub pleoapa inferioară). ◊ Pungă de apă = denumire populară pentru ascită; pleurezie. 4. Săculeț triunghiular situat la piciorul albinei, în care aceasta strânge și transportă polenul. 5. Cavitate naturală în scoarța pământului, de forma unei pungi (1). 6. (Bot.; în compusul) Punga-babei = plantă erbacee cu flori galbene-aurii (Pulicaria dysenterica).Et. nec.

PÚNGĂ, pungi, s. f. 1. Săculeț de piele, mai rar de pînză, cu una sau mai multe despărțituri, în care se țin banii. I-a dăruit o pungă plină de aur. CARAGIALE, O. III 84. Ian caută bine-n pungă, că-i găsi poate vro carboanță ruginită. ALECSANDRI, T. I 213. Cine nu deschide ochii deschide punga (= cel neatent, cel neglijent, suferă pierderi). ◊ (În metafore și comparații) În zori, erau cenușii la față, cu obrazul mic, strîns pungă. DUMITRIU, P. F. 23. ◊ Expr. A strînge (sau a avea, a face) buzele (sau gura) pungă = a ține buzele strînse (în semn de nemulțumire, amărăciune, acreală). O fetișcană oacheșă... își strînge gura pungă. STANCU, D. 260. Își strînse buzele pungă, apoi întrebă repede, cu răutate. SADOVEANU, O. VIII 233. Cu vin dela Valea Lungă, Cînd beți, faceți gura pungă. TEODORESCU, P. P. 171. A-și dezlega punga = a da (cuiva) bani; a fi darnic. Le-a arătat în ce mare strîmtoare se afla și i-a rugat să-și dezlege pungile și să-l ajute. CARAGIALE, O. III 61. A avea nouă băieri la pungă v. baieră. A lega băierile pungii v. baieră. A fi gros la pungă = a fi foarte bogat. (Ba) că-i teacă, (ba) că-i pungă, se spune cînd cineva se codește să facă un lucru, sub pretexte șubrede. Nașul, nașa... se suciră, se-nvîrtiră. Ba că-i teacă, ba că-i pungă. La TDRG. Nici unul nu putea veni; unul zicea că-i teacă, altul că-i pungă, al treilea că pe dincolo. RETEGANUL, P. I 30. ♦ Conținutul pungii; p. ext. bani, avere. Fanarioții au îngrijit mai mult de pungile lor decît de frații lor cei nefericiți. GHICA, A. 124. Adeseori el pierdea împreună cu punga și viața sau cel puțin sănătatea. NEGRUZZI, S. I 16. La Stăncuța sprîncenată... Cine trece se oprește, Cît o vede nebunește, Bea vin,punga-și cheltuiește, Și zău că nu se căiește. ALECSANDRI, P. P. 347. ♦ (Învechit și arhaizant) Săculeț cuprinzînd 500 de galbeni, taleri sau lei vechi, cu care se făceau plățile înainte de secolul al XIX-lea; p. ext. suma de 500 de galbeni, taleri sau lei vechi. Sultanul dărui lui Tăut cele zece pungi de bani ce-i adusese din partea lui Bogdan vv. BĂLCESCU, O. I 82. 2. Săculeț făcut din hîrtie, (mai rar) dintr-un alt material (adesea din piele), în care se țin diferite lucruri. Și-a scos o pungă mare de piele și și-a răsucit o țigară groasă. SADOVEANU, E. 121. Avea ușa dată de perete, larg, ferestrele deschise, pungi și bucăți de sticlă zvîrlite pe jos. SAHIA, N. 93. ♦ Conținutul unui astfel de săculeț. Puteau să cumpere de la negustorii ambulanți ce așteptau la poartă, cu coșurile pline de bunătăți... o pungă de fructe. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 168. Pe toată ziua stricam... cîte un corn de praf și cîte o pungă de alice. ODOBESCU, S. A. 320. 3. Umflătură a pielii de forma unui săculeț. Ochii îi sticleau șiret din pungile de grăsime. DUMITRIU, N. 286. Un obraz buhăit, cu pungi tumefiate sub pleoape, cu vinișoare vinete străbătînd pielea. C. PETRESCU, Î. II 188. ◊ Pungă de apă = cantitate de lichid din sînge, acumulată într-o cavitate inflamată a corpului.

PÚNGĂ ~gi f. 1) Săculeț (de piele, de pânză etc.), cu mai multe despărțituri, în care se țin banii. ◊ A fi gras la ~ a fi bogat. A-și umplea ~ga a se procopsi; a se căpătui. A-și dezlega (sau a-și desface) ~ga a fi darnic. A-și strânge ~ga a face mai puține cheltuieli. A face (sau a strânge) gura ~ a contracta (involuntar) gura la gustarea unui aliment acru. 2) Conținutul unui astfel de săculeț. 3) (în trecut) Unitate monetară egală cu 500 de galbeni sau de taleri. 4) Săculeț (de celofan sau de alt material) folosit pentru ambalare. 5) Umflătură a pielii (mai ales sub ochi). 6) Săculeț la piciorul albinei în care strânge polenul. [G.-D. pungii] /<ngr. púnghi

pungă f. 1. săculeț în care se pun bani; 2. bani, avere: recurg la punga ta; 3. od. sumă de 500 lei sau galbeni: un plocon de zece pungi POP.; 4. nume de plante: punga babei, tătăișă; punga popii, traista ciobanului (și o mâncare din pântece de porc umplut cu sânge). [Slav. PÕGVA: sensul 3 e o traducere după turc. KESÈ (v. chesea)].

púngă f., pl. ĭ (mgr. și mlat. punga, ngr. pungí, ven. ponga, d. got. puggs, de unde și vsl. pongva, pongvy, strugure). Săculeț de ținut banĭ ș. a. (Poate fi și mic p. a fi purtat mereŭ în buzunar [V. portofel] și maĭ mare p. a fi ținut în ladă). Odinioară, sumă de 500 de leĭ saŭ și de galbenĭ (după turc. kise, chisea. V. Șăin. V și bursă). Fig. Avere, banĭ: tîlharu cerea punga orĭ vĭața, a face apel la punga cuĭva. A face gura pungă, a țĭ-o pungi, a țĭ-o strînge, vorbind de fructele (și alte lucrurĭ) astringente. Punga babeĭ, V. tătăișă. Punga popiĭ, V. traista cĭobanuluĭ.

pungésc v. tr. (d. pungă). Nord. Pungășesc. Sud. Strîng gura saŭ pelea, o fac pungă: gura se pungește de fructe acre, pĭelea se pungește după arsură.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pungí (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pungésc, imperf. 3 sg. pungeá; conj. prez. 3 pungeáscă

pungí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pungésc, imperf. 3 sg. pungeá; conj. prez. 3 sg. și pl. pungeáscă

púngă s. f., g.-d. art. púngii; pl. pungi

púngă s. f., g.-d. art. púngii, pl. pungi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PUNGÍ vb. v. calici, fura, lăcomi, pungăși, scumpi, zgârci.

arată toate definițiile

Intrare: pungi
verb (VT407)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pungi
  • pungire
  • pungit
  • pungitu‑
  • pungind
  • pungindu‑
singular plural
  • pungește
  • pungiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pungesc
(să)
  • pungesc
  • pungeam
  • pungii
  • pungisem
a II-a (tu)
  • pungești
(să)
  • pungești
  • pungeai
  • pungiși
  • pungiseși
a III-a (el, ea)
  • pungește
(să)
  • pungească
  • pungea
  • pungi
  • pungise
plural I (noi)
  • pungim
(să)
  • pungim
  • pungeam
  • pungirăm
  • pungiserăm
  • pungisem
a II-a (voi)
  • pungiți
(să)
  • pungiți
  • pungeați
  • pungirăți
  • pungiserăți
  • pungiseți
a III-a (ei, ele)
  • pungesc
(să)
  • pungească
  • pungeau
  • pungi
  • pungiseră
Intrare: pungă
substantiv feminin (F47)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pungă
  • punga
plural
  • pungi
  • pungile
genitiv-dativ singular
  • pungi
  • pungii
plural
  • pungi
  • pungilor
vocativ singular
plural
Intrare: punge
verb (VT646)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • punge
  • pungere
  • puns
  • punsu‑
  • pungând
  • pungându‑
singular plural
  • punge
  • pungi
  • pungeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pung
(să)
  • pung
  • pungeam
  • punsei
  • punsesem
a II-a (tu)
  • pungi
(să)
  • pungi
  • pungeai
  • punseși
  • punseseși
a III-a (el, ea)
  • punge
(să)
  • pungă
  • pungea
  • punse
  • punsese
plural I (noi)
  • pungem
(să)
  • pungem
  • pungeam
  • punserăm
  • punseserăm
  • punsesem
a II-a (voi)
  • pungeți
(să)
  • pungeți
  • pungeați
  • punserăți
  • punseserăți
  • punseseți
a III-a (ei, ele)
  • pung
(să)
  • pungă
  • pungeau
  • punseră
  • punseseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

pungi

  • 1. expresie A-și pungi gura (sau buzele) = a-și strânge și a-și țuguia buzele; a face gura pungă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file 2 exemple
    exemple
    • Clătină capul încăpățînat și, pungindu-și buzele, împinse luntrea la debarcader. GALAN B. I 46.
      surse: DLRLC
    • Se poate... își pungi gura fetica. SADOVEANU, M. C. 153.
      surse: DLRLC
  • 2. învechit A obține de la cineva bani prin mijloace incorecte.
    exemple
    • Astăzi... s-a dres treaba cu poliția. Toată pricina era să mă pungească. BĂLCESCU, la GHICA, A. 614.
      surse: DLRLC
    • [Jucătorii] se uscau de dor să-l pungească ca mai nainte. NEGRUZZI, S. I 85.
      surse: DLRLC
    • A hotărît să-și răzbune cum se cade, pungind pre cei mai mari boieri. NEGRUZZI, S. I 87.
      surse: DLRLC
    • diferențiere A stoarce cuiva bani prin mijloace necorecte, prin abuz de putere, înșelătorie, escrocherie etc.
      surse: DLRLC
    • diferențiere învechit A lăsa cu punga goală (profitând de o anumită situație, furând etc.).
      surse: NODEX
  • 3. regional A coase rău, încrețind țesătura ca o pungă.
    surse: NODEX

etimologie:

  • pungă
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX

pungă

  • 1. Săculeț (cu băieri) de piele, mai rar de pânză, de material plastic etc., cu una sau cu mai multe despărțituri, în care se țin banii și alte obiecte mici.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX diminutive: punguliță punguță augmentative: pungoci pungoi attach_file 3 exemple
    exemple
    • I-a dăruit o pungă plină de aur. CARAGIALE, O. III 84.
      surse: DLRLC
    • Ian caută bine-n pungă, că-i găsi poate vro carboanță ruginită. ALECSANDRI, T. I 213.
      surse: DLRLC
    • metaforic în comparații În zori, erau cenușii la față, cu obrazul mic, strîns pungă. DUMITRIU, P. F. 23.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A-i sufla vântul în pungă sau a da de fundul pungii = a nu (mai) avea bani.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.2. expresie A-și dezlega (sau a-și desface) punga = a fi darnic; a da (cuiva) bani.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file un exemplu
      exemple
      • Le-a arătat în ce mare strîmtoare se afla și i-a rugat să-și dezlege pungile și să-l ajute. CARAGIALE, O. III 61.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie A fi gros la pungă = a fi foarte bogat.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 1.4. expresie A(-și) strânge (sau a avea, a face) buzele (sau gura) pungă = a avea sau a produce o senzație de contractare a buzelor din cauza unui aliment astringent, acru etc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file un exemplu
      exemple
      • Cu vin dela Valea Lungă, Cînd beți, faceți gura pungă. TEODORESCU, P. P. 171.
        surse: DLRLC
    • 1.5. expresie A(-și) strânge (sau a avea, a face) buzele (sau gura) pungă = a ține buzele strânse (în semn de nemulțumire, de amărăciune etc.).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • O fetișcană oacheșă... își strînge gura pungă. STANCU, D. 260.
        surse: DLRLC
      • Își strînse buzele pungă, apoi întrebă repede, cu răutate. SADOVEANU, O. VIII 233.
        surse: DLRLC
    • 1.6. Cine nu deschide ochii deschide punga = cel neatent, cel neglijent, suferă pierderi.
      surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 1.9. expresie (Ba) că-i teacă, (ba) că-i pungă = se spune cînd cineva se codește să facă un lucru, sub pretexte șubrede.
      exemple
      • Nașul, nașa... se suciră, se-nvîrtiră. Ba că-i teacă, ba că-i pungă. La TDRG.
        surse: DLRLC
      • Nici unul nu putea veni; unul zicea că-i teacă, altul că-i pungă, al treilea că pe dincolo. RETEGANUL, P. I 30.
        surse: DLRLC
    • 1.10. expresie A-și umplea punga = a se procopsi; a se căpătui.
      surse: NODEX
    • 1.11. Conținutul unei pungi.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file 3 exemple
      exemple
      • Fanarioții au îngrijit mai mult de pungile lor decît de frații lor cei nefericiți. GHICA, A. 124.
        surse: DLRLC
      • Adeseori el pierdea împreună cu punga și viața sau cel puțin sănătatea. NEGRUZZI, S. I 16.
        surse: DLRLC
      • La Stăncuța sprîncenată... Cine trece se oprește, Cît o vede nebunește, Bea vin, punga-și cheltuiește, Și zău că nu se căiește. ALECSANDRI, P. P. 347.
        surse: DLRLC
    • 1.12. Săculeț cuprinzând 500 de galbeni, de taleri sau de lei vechi, cu care se făceau plățile în trecut.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Sultanul dărui lui Tăut cele zece pungi de bani ce-i adusese din partea lui Bogdan vv. BĂLCESCU, O. I 82.
        surse: DLRLC
      • 1.12.1. prin extensiune Suma de 500 de galbeni, de taleri sau de lei vechi.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • diferențiere în trecut Unitate monetară egală cu 500 de galbeni sau de taleri.
          surse: NODEX
  • 2. Săculeț făcut din hârtie, din material plastic sau din alt material, servind ca ambalaj pentru diferite obiecte, mai ales alimente.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file 2 exemple
    exemple
    • Și-a scos o pungă mare de piele și și-a răsucit o țigară groasă. SADOVEANU, E. 121.
      surse: DLRLC
    • Avea ușa dată de perete, larg, ferestrele deschise, pungi și bucăți de sticlă zvîrlite pe jos. SAHIA, N. 93.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Conținutul unui astfel de săculeț.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Puteau să cumpere de la negustorii ambulanți ce așteptau la poartă, cu coșurile pline de bunătăți... o pungă de fructe. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 168.
        surse: DLRLC
      • Pe toată ziua stricam... cîte un corn de praf și cîte o pungă de alice. ODOBESCU, S. A. 320.
        surse: DLRLC
  • 3. Umflătură a pielii de forma unui săculeț (situată mai ales sub pleoapa inferioară).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file 2 exemple
    exemple
    • Ochii îi sticleau șiret din pungile de grăsime. DUMITRIU, N. 286.
      surse: DLRLC
    • Un obraz buhăit, cu pungi tumefiate sub pleoape, cu vinișoare vinete străbătînd pielea. C. PETRESCU, Î. II 188.
      surse: DLRLC
    • 3.1. Pungă de apă = denumire populară pentru ascită.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: ascită pleurezie
      • diferențiere Cantitate de lichid din sânge, acumulată într-o cavitate inflamată a corpului.
        surse: DLRLC
  • 4. Săculeț triunghiular situat la piciorul albinei, în care aceasta strânge și transportă polenul.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX
  • 5. Cavitate naturală în scoarța Pământului, de forma unei pungi.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • 6. botanică compus Punga-babei = plantă erbacee cu flori galbene-aurii (Pulicaria dysenterica).
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: turtă tătăișă / tătăiș (bot.)

etimologie: