14 definiții pentru propulsie propulsiune

PROPÚLSIE, propulsii, s. f. Forță care se exercită asupra unui obiect (de obicei asupra unui vehicul), provocând înaintarea lui. ♦ Sistem tehnic prin care se realizează propulsarea unui vehicul. [Var.: propulsiúne s. f.] – Din fr. propulsion, lat. propulsio, -onis.

PROPÚLSIE, propulsii, s. f. Forță care se exercită asupra unui obiect (de obicei asupra unui vehicul), provocând înaintarea lui. ♦ Sistem tehnic prin care se realizează propulsarea unui vehicul. [Var.: propulsiúne s. f.] – Din fr. propulsion, lat. propulsio, -onis.

PROPÚLSIE, propulsii, s. f. Exercitare a unei forțe asupra unui obiect pentru a-i provoca o mișcare de înaintare. Propulsia unui avion cu ajutorul elicei. Propulsia unui autovehicul. ♦ Sistem tehnic prin care se realizează propulsarea unui vehicul. – Variantă: propulsiúne s. f.

propúlsie (-si-e) s. f., art. propúlsia (-si-a), g.-d. art. propúlsiei; pl. propúlsii, art. propúlsiile (-si-i-)

PROPÚLSIE s. v. proiectare.

PROPÚLSIE s.f. Exercitare a unei forțe asupra unui vehicul, asupra unui obiect etc. pentru a-i provoca mișcarea de înaintare. ♦ Sistem tehnic prin care se face propulsarea unui vehicul. [Gen. -iei, var. propulsiune s.f. / cf. fr. propulsion].

PROPÚLSIE s. f. forță exercitată asupra unui vehicul, obiect etc. pentru a-i provoca mișcarea de înaintare. ◊ sistem tehnic prin care se realizează această acțiune. (< fr. propulsion, lat. propulsio)

PROPÚLSIE ~i f. v. A PROPULSA. ◊ Grup de ~ totalitate a instalațiilor și a agregatelor care asigură mișcarea unei nave. [G.-D. propulsiei; Sil. -si-e] /<fr. propulsion, lat. propulsio, ~onis

PROPULSIÚNE s. f. v. propulsie.

PROPULSIÚNE s. f. v. propulsie.

PROPULSIÚNE s. f. V. propulsie.

PROPULSIÚNE s.f. v. propulsie.

*propulsiúne f. (lat. propúlsio, -ónis, d. propéllere, -pulsum, a împinge în ainte. V. probelă, puls, ex-, im- și re-pulsiune). Împingere în ainte: forța de propulsiune a eliciĭ.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

propúlsie s. f. (sil. -si-e), art. propúlsia (sil. -si-a), g.-d. art. propúlsiei; pl. propúlsii, art. propúlsiile (sil. -si-i-)

PROPULSIE s. aruncare, azvîrlire, proiectare, propulsare, zvîrlire. (~ unui obiect în spațiu.)

Intrare: propulsie
propulsie substantiv feminin
  • silabație: -si-e
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • propulsie
  • propulsia
plural
  • propulsii
  • propulsiile
genitiv-dativ singular
  • propulsii
  • propulsiei
plural
  • propulsii
  • propulsiilor
vocativ singular
plural
propulsiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • propulsiune
  • propulsiunea
plural
  • propulsiuni
  • propulsiunile
genitiv-dativ singular
  • propulsiuni
  • propulsiunii
plural
  • propulsiuni
  • propulsiunilor
vocativ singular
plural