opțiuni
  • info

2 intrări

15 definiții

din care

Explicative DEX

prolifica vi [At: BARCIANU / Pzi: 3 prolifică / E: prolific] (Îdt; d. plante) 1 A încolți. 2 A se înmulți.

PROLIFIC, -Ă, prolifici, -ce, adj. (Despre ființe) Care se înmulțește foarte repede. ♦ Care are facultatea de a se înmulți. – Din fr. prolifique.

PROLIFIC, -Ă, prolifici, -ce, adj. (Despre ființe) Care se înmulțește foarte repede. ♦ Care are facultatea de a se înmulți. – Din fr. prolifique.

prolific, ~ă a [At: NEGULICI / Pl: ~ici, ~ice / E: fr prolifique] 1 (D. ființe) Care se înmulțesc ușor și repede Si: (pop puios, (îvr) plodicios, (înv) plodit, ploditor, plodnic, (reg) plodos, (nob) plodarnic. 2 (D. căsătorii, relații sexuale) Din care rezultă mulți copii. 3 (Rar; d. pământ, terenuri) Rodnic. 4 (Fig) Care creează mult și ușor. 5 (Fig) În care se creează mult și cu ușurință.

PROLIFIC, -Ă, prolifici, -e, adj. (Despre ființe) Care se înmulțește mult și repede, care se reproduce în număr mare. Iepurii sînt prolifici.

PROLIFIC, -Ă adj. Care se poate înmulți ușor și repede. [< fr. prolifique].

PROLIFIC, -Ă adj. 1. care se înmulțește foarte repede; prolifer (1). 2. (fam.) fecund, bogat (în), abundent. (< fr. prolifique)

PROLIFIC ~că (~ci, ~ce) (despre ființe) Care are proprietatea de a se înmulți ușor și repede; productiv; fecund. /<fr. prolifique

prolific a. ce are însușirea de a naște, de a se reproduce: rassă prolifică.

*prolífic, -ă adj. (lat. proli-ficus, d. proles, neam, progenitură, și fácere, a face. V. paci-fic). Plodos, care are puterea de a naște mult, de a se înmulți foarte mult: ĭepuriĭ îs foarte prolificĭ.

Ortografice DOOM

prolific adj. m., pl. prolifici; f. prolifică, pl. prolifice

prolific adj. m., pl. prolifici; f. prolifică, pl. prolifice

prolific adj. m., pl. prolifici; f. sg. prolifică, pl. prolifice

Sinonime

PROLIFIC adj. 1. prăsitor, (pop.) puios, (reg.) prăselnic, prăsilos. (Animale sterpe și animale ~.) 2. v. fecund. 3. fecund, prodigios, productiv. (Un scriitor ~.)

PROLIFIC adj. 1. prăsitor, (pop.) puios, (reg.) prăselnic, prăsilos. (Animale sterpe și animale ~.) 2. fecund, (pop. și fam.) puios, sămînțos, (înv. și reg.) plodicios, (înv.) plodit, ploditor, plodnic, plodos, rodnic. (Femelă ~.) 3. fecund, prodigios, productiv. (Un scriitor ~.)

Regionalisme / arhaisme

prolifica, pers. 3 sg. prolifică, vb. I (înv.; despre plante) a încolți; a se înmulți.

Intrare: prolifica
verb (V10)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prolifica
  • prolificare
  • prolificat
  • prolificatu‑
  • prolificând
  • prolificându‑
 singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • prolifică
 (să)
  • prolifice
  • prolifica
  • prolifică
  • prolificase
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • prolifică
 (să)
  • prolifice
  • prolificau
  • prolificară
  • prolificaseră
Intrare: prolific
prolific adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prolific
  • prolificul
  • prolificu‑
  • prolifică
  • prolifica
plural
  • prolifici
  • prolificii
  • prolifice
  • prolificele
genitiv-dativ singular
  • prolific
  • prolificului
  • prolifice
  • prolificei
plural
  • prolifici
  • prolificilor
  • prolifice
  • prolificelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prolific, prolificăadjectiv

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.