2 intrări
29 de definiții (cel mult 20 afișate)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PROFÍT, profituri, s. n. Ceea ce reprezintă un folos (material sau spiritual) pentru cineva sau ceva; câștig, beneficiu, avantaj. ♦ (Ec.) Venit care revine proprietarilor capitalului investit într-o întreprindere. ♦ Spec. (Ec.) Beneficiu obținut de o întreprindere. – Din fr. profit, germ. Profit.
profit1 sm vz profet1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
profit2 sn [At: I. GOLESCU, C. / V: (reg) ~fet / Pl: ~uri, (rar) ~e / E: fr profit, ger Profit, it profitto] 1 Ceea ce reprezintă un folos material sau spiritual pentru cineva sau ceva Si: avantaj, beneficiu, câștig, folos, (înv) priință. 2 (Îlp) În ~ul (cuiva) În interesul material sau spiritual al cuiva. 3 (Fam; îae) Un ce ~ Un oarecare beneficiu. 4 (Ecp; spc) Formă transformată a plusvalorii, reprezentând beneficiul capitalistului. 5 (Ecn; îs) ~ mijlociu Parte a plusvalorii creată în societate care revine fiecărui capitalist proporțional cu mărimea capitalului avansat. 6 (Ecn; îs) ~ comercial Parte a plusvalorii creată în sfera productivă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PROFÍT, profituri, s. n. Ceea ce reprezintă un folos (material sau spiritual) pentru cineva sau ceva; câștig, beneficiu, avantaj. (Economie) Venitul adus de capitalul utilizat într-o întreprindere, reprezentând diferența dintre încasările efective și totalul cheltuielilor aferente. ♦ Spec. (Economie) Beneficiu obținut de o întreprindere. – Din fr. profit, germ. Profit.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
PROFÍT, profituri, s. n. 1. Ceea ce reprezintă folos, cîștig, beneficiu. Profitul vînzătorului. ◊ Loc. prep. În profitul (cuiva) = în folosul, în beneficiul (cuiva). Operele lui să se vîndă în profitul urmașilor. NEGRUZZI, S.I 336. ◊ Expr. (Familiar) Un ce profit = un oarecare profit. Bine că n-am fost în București pe vremea aia! Cum sînt eu nevricoasă... (Leonida:) – Ba nu zi asta; puteai trage un ce profit. CARAGIALE, O. I 90. 2. Venitul capitalistului care are ca izvor plusvaloarea realizată din munca neplătită a salariaților. Profit mediu. Profit maxim.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PROFÍT s.n. 1. Câștig, folos, beneficiu. 2. Venitul care are ca izvor plusvaloarea. [< fr. profit, it. profitto].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PROFÍT s. n. 1. câștig, folos. 2. beneficiu reprezentând diferența dintre activul și pasivul unei întreprinderi comerciale; plusvaloarea privită ca un rezultat al întregului capital investit. (< fr. profit, germ. Profit)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
PROFÍT ~uri n. Venit material sau spiritual; câștig; folos; beneficiu; avantaj. /<fr. profit, germ. Profit
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
profit n. folos.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) *profít, a -á v. intr. (fr. profiter d. profit, profit [lat. profectus, folos, care vine d. profícere, a folosi, compus al luĭ fácere]; it. profittare). Folosesc, cîștig, mă aleg cu ceva: am profitat din această călătorie, că m’am întors și cu banĭ, și cu multe învățate. A profita de ocaziune, a nu perde ocaziunea.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
1) *profít n., pl. urĭ (fr. profit, it. profitto. V. profit 2). Folos, cîștig. V. perdere, pagubă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PROFITÁ, profít, vb. I. Intranz. A avea un profit, a beneficia; a folosi prilejul, ocazia pentru a beneficia de ceva. ♦ (Depr.) A urmări un folos în orice împrejurare, a căuta să obțină cu orice preț un câștig personal (fără a ține seamă de interesele altora). – Din fr. profiter.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PROFITÁ, profít, vb. I. Intranz. A avea un profit, a beneficia; a folosi prilejul, ocazia pentru a beneficia de ceva. ♦ (Depr.) A urmări un folos în orice împrejurare, a căuta să obțină cu orice preț un câștig personal (fără a ține seamă de interesele altora). – Din fr. profiter.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
profet2 sn vz profit2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
profita vi [At: HELIADE, D. J. 147/21 / Pzi: profit, (înv) ~tez / E: fr profiter] 1 (Udp „de”) A avea un profit2 (1) Si: a beneficia, (îvr) a profitui. 2 A folosi un prilej pentru a beneficia de ceva, pentru a face ceva. 3 (Rar; ccd) A aduce cuiva profit2 (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PROFITÁ, profít, vb. I. Intranz. (De obicei urmat de determinări introduse prin prep. «de ») A trage un profit, a avea un folos din..., a se alege cu... Am profitat de ocazie și m-am dus la birt în colț să mănînc ceva. CARAGIALE, O. I 198. Voi profita negreșit de zilele viforoase pentru ca să mă pun pe lucru. ALECSANDRI, S. 118. De indulgența mea acum să profitați. ALEXANDRESCU, M. 184. ♦ (Depreciativ) A urmări un folos în orice împrejurare, a căuta un cîștig personal fără a ține seama de interesele altora.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PROFITÁ vb. I. intr. A trage un profit, un avantaj, un folos din ceva; a câștiga. ♦ (Depr.) A urmări un folos în orice împrejurare. [P.i. profít. / < fr. profiter, it. profittare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PROFITÁ vb. intr. a trage un profit, un avantaj; a câștiga. ◊ (depr.) a urmări un folos în orice împrejurare. (< fr. profiter)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A PROFITÁ profít intranz. A obține un profit; a trage un folos (neținând cont de interesele altora). /<fr. profiter
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
profità v. 1. a trage profit: a profita de ocaziune; 2. a fi de folos; 3. fig. a face progrese, a înainta într’o știință.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
profít s. n., pl. profíturi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (V3) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|