14 definiții pentru profit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PROFÍT, profituri, s. n. Ceea ce reprezintă un folos (material sau spiritual) pentru cineva sau ceva; câștig, beneficiu, avantaj. ♦ (Ec.) Venit care revine proprietarilor capitalului investit într-o întreprindere. ♦ Spec. (Ec.) Beneficiu obținut de o întreprindere. – Din fr. profit, germ. Profit.

PROFÍT, profituri, s. n. Ceea ce reprezintă un folos (material sau spiritual) pentru cineva sau ceva; câștig, beneficiu, avantaj. (Economie) Venitul adus de capitalul utilizat într-o întreprindere, reprezentând diferența dintre încasările efective și totalul cheltuielilor aferente. ♦ Spec. (Economie) Beneficiu obținut de o întreprindere. – Din fr. profit, germ. Profit.

PROFÍT, profituri, s. n. 1. Ceea ce reprezintă folos, cîștig, beneficiu. Profitul vînzătorului.Loc. prep. În profitul (cuiva) = în folosul, în beneficiul (cuiva). Operele lui să se vîndă în profitul urmașilor. NEGRUZZI, S.I 336. ◊ Expr. (Familiar) Un ce profit = un oarecare profit. Bine că n-am fost în București pe vremea aia! Cum sînt eu nevricoasă... (Leonida:)Ba nu zi asta; puteai trage un ce profit. CARAGIALE, O. I 90. 2. Venitul capitalistului care are ca izvor plusvaloarea realizată din munca neplătită a salariaților. Profit mediu. Profit maxim.

PROFÍT s.n. 1. Câștig, folos, beneficiu. 2. Venitul care are ca izvor plusvaloarea. [< fr. profit, it. profitto].

PROFÍT s. n. 1. câștig, folos. 2. beneficiu reprezentând diferența dintre activul și pasivul unei întreprinderi comerciale; plusvaloarea privită ca un rezultat al întregului capital investit. (< fr. profit, germ. Profit)

PROFÍT ~uri n. Venit material sau spiritual; câștig; folos; beneficiu; avantaj. /<fr. profit, germ. Profit

1) *profít n., pl. urĭ (fr. profit, it. profitto. V. profit 2). Folos, cîștig. V. perdere, pagubă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

profít s. n., pl. profíturi

profít s. n., pl. profíturi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PROFÍT s. 1. v. avantaj. 2. v. câștig. 3. afacere, avantaj, chilipir, câștig, folos, pricopseală, (Transilv. și Maram.) haznă, (fam. și ir.) scofală. (Nu e nici un ~ să...)

PROFIT s. 1. avantaj, beneficiu, cîștig, folos, (înv. și reg.) seamă, (înv.) folosință, (înv., în Transilv.) dobîndă, (fig.) rod. (Ai vreun ~ din asta?) 2. beneficiu, cîștig, venit, (prin Transilv.) mirișug, (înv.) ghelir, product, spor, (reg. fig.) mană. (~ net într-o afacere.) 3. afacere, avantaj, chilipir, cîștig, folos, pricopseală, (Transilv. și Maram.) haznă, (fam. și ir.) scofală. (Nu e nici un ~ să...)


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PROFÍT (< fr., germ., it.) s. n. Folos, câștig, beneficiu. ♦ Venitul care revine proprietarilor capitalului investit într-o afacere. ♦ (CONT.) Diferența pozitivă dintre veniturile realizate de o societate comercială, într-o anumită perioadă, și cheltuielile aferente veniturilor; pentru o singură tranzacție, p. este diferența pozitivă dintre prețul de vânzare al unui activ (corporal, necorporal, financiar) și prețul la care a fost achiziționat. ◊ P. impozabil = p. dintr-o anumită perioadă, determinat în concordanță cu regulile stabilite de autoritatea fiscală, pe baza cărora impozitul pe p. este plătibil. P. net = p. brut minus impozitul pe p. impozabil.

Intrare: profit
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • profit
  • profitul
  • profitu‑
plural
  • profituri
  • profiturile
genitiv-dativ singular
  • profit
  • profitului
plural
  • profituri
  • profiturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)