20 de definiții pentru pricopsi procopsi


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRICOPSÍ, pricopsesc, vb. IV. Refl. (Pop.) 1. A ajunge la o situație (materială) bună, a realiza un câștig (fără a munci); a se îmbogăți. ♦ Tranz. A face pe cineva bogat, fericit. 2. A învăța, a se instrui. [Var.: procopsí vb. IV] – Din ngr. prokópso (viit. lui prokópto).

PRICOPSÍ, pricopsesc, vb. IV. Refl. (Pop.) 1. A ajunge la o situație (materială) bună, a realiza un câștig (fără a munci); a se îmbogăți. ♦ Tranz. A face pe cineva bogat, fericit. 2. A învăța, a se instrui. [Var.: procopsí vb. IV] – Din ngr. prokópso (viit. lui prokópto).

PRICOPSÍ vb. IV v. procopsi.

pricopsì v. Mold. 1. a se procopsi (mai ales sub raportul material): oameni procopsiți și mai ales pricopsiți AL.; 2. fig. (și ironic) a păți rău ceva. [Diferențiare, fonetică și semantică, dela procopsì].

PROCOPSÍ vb. IV v. pricopsi.

PROCOPSÍ vb. IV v. pricopsi.

PROCOPSÍ, procopsesc, vb. IV. Refl. 1. A se alege cu un profit, a ajunge la o situație bună; a se îmbogăți, a realiza un cîștig (pe nemuncite). Îi zise să se ducă la curtea împăratului... că acolo are să se procopsească. ISPIRESCU, L. 231. M-am săturat să mă chinuiesc atîtea ceasuri pe zi și să nu mă procopsesc toată viața. CARAGIALE, O. II 27. Pețitori, neguțitori... Ea să se căsătorească, Să se procopsească. PĂSCULESCU, L. P. 167. ◊ Fig. S-a procopsit ca dracu-n spini (= a pățit-o rău). ♦ Tranz. fact. A face pe cineva să ajungă la o situație bună, a face pe cineva fericit, bogat. Am venit să te procopsesc Să-ți dau galbeni cît oi vrea. PĂSCULESCU, L. P. 298. ◊ (Glumeț) Pe chir Behehe, împăratul... îl lăsă pe seama lupului, ca dînsul să-l procopsească cum va ști. ODOBESCU, S. III 242. L-a lăudat, de l-a procopsit. PANN, P. V. I 166. 2. (Rar) A învăța, a se instrui. (Atestat în forma pricopsi) Venise la Fălticeni să se pricopsească de învățătură. CREANGĂ, A. 83. – Variantă: pricopsí vb. IV.

A PROCOPSÍ ~ésc tranz. A face să se procopsescă. [Var. a pricopsi] /<ngr. prókopsa

A SE PROCOPSÍ mă ~ésc intranz. 1) A-și crea o situație bună în viață (fără a o merita); a se căpătui. 2) înv. A acumula cunoștințe; a învăța; a se instrui. [Var. a se procopsi] /<ngr. prókopsa

procopsì v. 1. a învăța: sa procopsit la școală; 2. a căpătui: vrea să-și procopsească pe toți veneticii lui ISP.; 3. (ironic) a glorifica: l’a lăudat de l’a procopsit! PANN; 4. a se alege cu ceva, a se folosi: dacă e așa, apoi ne-am procopsit! [Gr. mod. PROKOPTO (aorist PROKOPSA), a profita, a face progrese, a se perfecționa (de unde și forma paralelă Mold. pricopsì)].

procopsésc și (est) pricopsésc v. tr. (ngr. pro-kópto, progresez, aor. prókopsa, de unde și sîrb. prokopsati). Fam. Căpătuĭesc, pun într’o situațiune bună: acest tată șĭ-a procopsit toțĭ copiiĭ. L-a lăudat de l-a procopsit!, expresiune ironică față de o laudă care face maĭ mult răŭ de cît bine. V. refl. Ajung bine, mă înțolesc, mă aleg cu ceva bun: omu harnic se procopsește. Ne-am procopsit! (ngr. tó prokópsamen), expresiune ironică față de un fĭasco, ca și halal!


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!pricopsí/procopsí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pricopsésc/procopsésc, imperf. 3 sg. pricopseá/procopseá; conj. prez. 3 să pricopseáscă/să procopseáscă

procopsí/pricopsí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. procopsésc/pricopsésc, imperf. 3 sg. procopseá/pricopseá; conj. prez. 3 sg. și pl. procopseáscă/pricopseáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PRICOPSÍ vb. v. avansa, dezvolta, evolua, instrui, înainta, învăța, progresa, propăși, studia.

PRICOPSÍ vb. v. îmbogăți.

pricopsi vb. v. AVANSA. DEZVOLTA. EVOLUA. INSTRUI. ÎNAINTA. ÎNVĂȚA. PROGRESA. PROPĂȘI. STUDIA.

PRICOPSI vb. a se ajunge, a se căpătui, a se chivernisi, a se îmbogăți, a se înavuți, a se înstări, a parveni. (S-a ~ prin mijloace necinstite.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

procopsí (procopsésc, procopsít), vb.1. A instrui, a educa, a forma. – 2. A îmbogăți. – 3. (Refl.) A profita, a trage folos, a se căpătui. – Var. pricopsi. Mr. procupsescu, prucupsire, megl. pricupțés, pricupțiri. Ngr. προϰόπτω, viitor προϰόφω, în parte prin intermediul bg., sb., cr. prokopsati (Miklosich, Fremdw., 120; Murnu, 47; Vasmer, Gr., 124). – Der. procopseală, s. f. (instrucție, educație, pregătire; știință, cunoștințe; bogăție); nepricopsit, adj. (limitat, nepriceput, imbecil).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

pricopsi, pricopsesc (pop.) v. r. a ajunge la o situație materială foarte bună

Intrare: pricopsi
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pricopsi
  • pricopsire
  • pricopsit
  • pricopsitu‑
  • pricopsind
  • pricopsindu‑
singular plural
  • pricopsește
  • pricopsiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pricopsesc
(să)
  • pricopsesc
  • pricopseam
  • pricopsii
  • pricopsisem
a II-a (tu)
  • pricopsești
(să)
  • pricopsești
  • pricopseai
  • pricopsiși
  • pricopsiseși
a III-a (el, ea)
  • pricopsește
(să)
  • pricopsească
  • pricopsea
  • pricopsi
  • pricopsise
plural I (noi)
  • pricopsim
(să)
  • pricopsim
  • pricopseam
  • pricopsirăm
  • pricopsiserăm
  • pricopsisem
a II-a (voi)
  • pricopsiți
(să)
  • pricopsiți
  • pricopseați
  • pricopsirăți
  • pricopsiserăți
  • pricopsiseți
a III-a (ei, ele)
  • pricopsesc
(să)
  • pricopsească
  • pricopseau
  • pricopsi
  • pricopsiseră
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • procopsi
  • procopsire
  • procopsit
  • procopsitu‑
  • procopsind
  • procopsindu‑
singular plural
  • procopsește
  • procopsiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • procopsesc
(să)
  • procopsesc
  • procopseam
  • procopsii
  • procopsisem
a II-a (tu)
  • procopsești
(să)
  • procopsești
  • procopseai
  • procopsiși
  • procopsiseși
a III-a (el, ea)
  • procopsește
(să)
  • procopsească
  • procopsea
  • procopsi
  • procopsise
plural I (noi)
  • procopsim
(să)
  • procopsim
  • procopseam
  • procopsirăm
  • procopsiserăm
  • procopsisem
a II-a (voi)
  • procopsiți
(să)
  • procopsiți
  • procopseați
  • procopsirăți
  • procopsiserăți
  • procopsiseți
a III-a (ei, ele)
  • procopsesc
(să)
  • procopsească
  • procopseau
  • procopsi
  • procopsiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)