2 intrări
30 de definiții
din care- explicative (15)
- morfologice (6)
- relaționale (4)
- specializate (2)
- enciclopedice (2)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PREGĂTIRE, pregătiri, s. f. 1. Acțiunea de a (se) pregăti și rezultatul ei. 2. (În sintagma) Pregătire de foc = acțiune masivă și unitară de foc (realizată de trupe de rachete, artilerie și aviație), executată înainte de începerea ofensivei, în scopul neutralizării, nimicirii și distrugerii inamicului. – V. pregăti.
pregătire sf [At: ASACHI, S. L. II, 17 / Pl: ~ri / E: pregăti] 1 Creare a condițiilor necesare pentru atingerea unui scop, pentru o acțiune ulterioară etc. Si: pregătit1 (1), (asr) preparație (1). 2 (Îs) ~ de artilerie Trageri de artilerie care precedă declanșarea atacului propriilor trupe. 3 (Spc) Ansamblu de operații sau fază de lucru premergătoare unui proces de exploatare, de fabricație etc. Si: pregătit1 (2). 4 Determinare, creare a unei stări sufletești necesare pentru ca cineva să poată accepta, suporta etc. o anumită situație neplăcută Si: pregătit1 (3). 5-6 (Transmitere ori) însușire sistematică și în cadru organizat de cunoștințe în scopul de a (se) instrui, de a putea desfășura o activitate Si: pregătit1 (4-5). 7 (Spc) Meditație. 8 (Pex) Ansamblu sau nivel de cunoștințe pe care le posedă cineva, și care îi sunt necesare în desfășurarea unei activități. 9 Prelucrare a unui aliment, a unei băuturi etc. prin fierbere, prăjire, fermentare, amestecare etc., în vederea consumării Si: pregătit1 (6).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PREGĂTIRE, pregătiri, s. f. 1. Acțiunea de a (se) pregăti și rezultatul ei. 2. (În sintagma) Pregătire de artilerie = tragere de artilerie care precedă declanșarea atacului propriilor trupe. – V. pregăti.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
PREGĂTIRE, pregătiri, s. f. Acțiunea de a (se) pregăti și rezultatul ei. 1. Aranjare din timp; punere la punct, preparare; (la pl.) preparative. Fetele făcuseră pregătiri uriașe... trei feluri de prăjituri, apoi cozonaci. REBREANU, I. 95. Puse de se făcu pregătirile de nuntă. ISPIRESCU, L. 80. Am gătit caiete, condeie. Aceste pregătiri m-au ocupat pînă sara. NEGRUZZI, S. I 7. 2. Instruire, însușire de cunoștințe. Pregătirea politică și teoretică a cadrelor și a tuturor membrilor de partid este o sarcină de căpetenie a partidului nostru. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 425. Pregătirile de bacalaureat începură. VLAHUȚĂ, O. A. 118.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PREGĂTIRE ~i f. 1) v. A PREGĂTI. 2) Ansamblu de cunoștințe (într-un domeniu) de care dispune cineva. ◊ A avea ~ a fi bine instruit. /v. a (se) pregăti
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pregătire f. preparațiune.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pregătíre f. Preparare, preparațiune: pregătirea de războĭ. Pl. Preparative: pregătirile de luptă. A avea pregătire (de saŭ pentru), a fi pregătit, a fi gata de ceva.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PREGĂTI, pregătesc, vb. IV. Tranz. 1. A aranja ceva din timp, a face ca ceva să fie gata; a prepara. ◊ Expr. A pregăti terenul = a crea condiții prielnice pentru... ♦ Refl. A fi pe punctul de a..., a fi gata să... 2. A instrui, a forma în vederea unei activități; a da lecții, a medita. ♦ Tranz. și refl. A studia temeinic; a învăța. 3. A preveni pe cineva cu privire la un eveniment (neplăcut), a anunța cuiva un lucru pe ocolite. 4. A găti o mâncare. – Pre1- + găti (după lat. praeparare sau germ. vorbereiten).
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PREGĂTI, pregătesc, vb. IV. Tranz. 1. A aranja ceva din timp, a face ca ceva să fie gata; a prepara. ◊ Expr. A pregăti terenul = a crea condiții prielnice pentru... ♦ Refl. A fi pe punctul de a..., a fi gata să... 2. A instrui, a forma în vederea unei activități; a da lecții, a medita. ♦ Tranz. și refl. A studia temeinic; a învăța. 3. A preveni pe cineva cu privire la un eveniment (neplăcut), a anunța cuiva un lucru pe ocolite. 4. A găti o mâncare. – Pre1- + găti (după lat. praeparare sau germ. vorbereiten).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
pregăta v vz pregăti
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pregăti [At: BUDAI-DELEANU, Ț. 255 / V: (reg; cscj) ~ta / Pzi: ~tesc / E: pre- + găti cf lat praeparare] 1 vt A face preparative, a crea sau a aranja din timp condițiile în vederea unui scop, unei acțiuni, a face să fie gata, să se producă Si: a prepara (4), (înv) a orândui. 2 vt (Îe) A ~ terenul A crea condiții prielnice pentru ceva. 3 vt (Îae) A încerca să vadă, să tatoneze dacă o acțiune pe care vrea s-o inițieze are sorți de izbândă. 4 vr (Urmat de un verb la conjuctiv sau la infinitiv) A fi pe punctul de a face ceva. 5 vr A fi gata de ceva. 6-7 vtr (A determina cuiva sau) a-și crea o stare sufletească necesară pentru a putea accepta, suporta etc. o anumită situație neplăcută. 8 vt A transmite în mod sistematic (și în cadru organizat) cunoștințele necesare în scopul de a cultiva, de a face apt pentru desfășurarea unei activități etc. Si: a instrui. 9 vt (Spc) A medita. 10 vt (C. i. mâncăruri, băuturi etc.) A face, a prelucra prin fierbere, prăjire, fermentare, amestecare etc., în vederea consumării Si: a prepara (1), (îrg) a preface (7). 11-12 vtr A studia temeinic.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PREGĂTI, pregătesc, vb. IV. Tranz. 1. A aranja (din timp ceva), a face pregătiri în vederea unei acțiuni; a face (ca ceva) să fie gata; a prepara. Să pregătești cu Mitrea sania, îi zise Vitoria. SADOVEANU, B. 65. Feciorul cel mijlociu, pregătindu-și cele trebuitoare... își ie ziua bună de la frați și a doua zi pornește și. el. CREANGĂ, P. 187. Fiecare ceată de luptă pregătită c-un tun... purtat pe roți ușoare. ALECSANDRI, P. A. 144. ◊ (Subiectul e un abstract) Veacul este pe sfîrșite, – la o mie nouă sute în curînd o să ajungem, – nopți de fulgere țesute Prevestesc o eră nouă; faptul zilei se ivește, Și el multe și mari fapte tinerimii pregătește. BELDICEANU, P. 125. Două rele mari îi pregăteau căderea: robia și proprietatea cea mare. BĂLCESCU, O. II 11. ◊ Expr. A pregăti terenul = a crea condiții prielnice pentru... ◊ Refl. Ei se pregăteau să treacă pădurea. ISPIRESCU, L. 4. Pentru drumul cel de mîne De cu azi te pregătește. EMINESCU, O. I 102. M-oi pregăti cu toate cîte trebuie pentru nuntă. ȘEZ. II 111. ◊ Fig. Noiembrie. Țipă-un pescăruș stingher Și șerpii dorm sub salcia cojită. Se pregătește balta iar de ger. DRAGOMIR, P. 28. ◊ Refl. pas. Auzind noi ce ni se pregătește, ghiontitu-ne-am unul pe altul, chicotind înădușit. CREANGĂ, A. 128. Asaltul cel mare se pregătește!... La ziduri cu toții, la ziduri! ALECSANDRI, T. II 27. ◊ Absol. Face degrabă leșie, pregătește de scăldătoare. CREANGĂ, P. 76. ♦ Refl. A fi pe punctul de a..., a fi gata să... Un țap sprinten s-a oprit. Se pregătește să se arunce într-o copcă. SADOVEANU, O. VII 333. Vartolomeu Diaconu se pregătea să închidă ușa la loc, luptînd cu viscolul, cînd i s-a părut că mișcă o umbră în întunerec. C. PETRESCU, A. 278. 2. (Cu privire la oameni) A instrui, a învăța, a forma. Prin grija partidului și guvernului au fost create noi tipuri de școli menite să pregătească cadrele necesare. tuturor ramurilor de activitate economică și culturală din țara noastră. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2858. 2. (Cu privire la lecții, la materii de examen etc.) A studia, a-și însuși. Eram vecini și ne vedeam în toate zilele; pregăteam lecțiile noastre împreună. GHICA, S. 658. ♦ (Cu privire la elevi) A da lecții, a medita, a prepara. 3. A preveni pe cineva cu privire la o întîmplare, la un eveniment (de obicei neplăcut), a informa treptat, a anunța pe ocolite. Era în sfîrșit pregătită să înțeleagă de ce face semne de mînie și ură omul în straie de șiac de pe drum. C. PETRESCU, R. DR. 355. Deși era pregătit la o asăminea întîmplare, însă puțin au lipsit de frică să-și piardă toate simțirile. DRĂGHICI, R. 166. 4. (Cu privire la mîncări) A prepara, a găti. Ieși murmurînd ceva despre mîncarea pe care trebuia să i-o pregătească. DUMITRIU, N. 261. Voi lucrați, că eu mă duc să pregătesc ceva de-a mîncării. CREANGĂ, P. 9. Tu-mi pregătește ceva de hrană Și mă așteaptă cu alivenci. ALECSANDRI, T. I 264.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A SE PREGĂTI mă ~esc intranz. A fi pe punctul de a... /pre- + a găti
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A PREGĂTI ~esc tranz. 1) A face să fie gata; a găti; a prepara. ◊ ~ terenul a crea condiții prielnice. 2) A face să capete cunoștințe și/sau deprinderi într-un domeniu oarecare; a prepara; a instrui; a învăța. ~ cadre în domeniul pedagogiei. 3) (persoane) A preveni în privința unui fapt (neplăcut). 4) (bucate sau băuturi) A face printr-o operație culinară (fierbere, coacere, prăjire etc.); a prepara; a găti. /pre- + a găti
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pregătì v. a (se) prepara.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pregătésc v. tr. (d. gătesc orĭ rus. prigotóviti). Prepar: a pregăti lucrurile. V. refl. Mă pregătesc, mă prepar: a te pregăti de luptă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
pregătire s. f., g.-d. art. pregătirii; pl. pregătiri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
pregătire s. f., g.-d. art. pregătirii; pl. pregătiri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pregătire s. f., g.-d. art. pregătirii; pl. pregătiri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pregăti (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pregătesc, 3 sg. pregătește, imperf. 1 pregăteam; conj. prez. 1 sg. să pregătesc, 3 să pregătească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
pregăti (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pregătesc, imperf. 3 sg. pregătea; conj. prez. 3 să pregătească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pregăti vb. → găti
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PREGĂTIRE s. 1. aranjare, preparare, preparat, (rar) preparație. (~ celor necesare la drum.) 2. v. gătit. 3. aranjare, facere. (~ patului.) 4. (la pl.) preparative (pl.). (~ de nuntă.) 5. v. formare. 6. instruire, îndrumare. (~ unei fete pentru viața de gospodină.) 7. v. meditare. 8. v. învățătură. 9. v. formație. 10. v. capacitate. 11. cunoștință, (înv.) știință. (Nu avea nici o ~ în acest domeniu.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PREGĂTIRE s. 1. aranjare, preparare, preparat, (rar) preparație. (~ celor necesare la drum.) 2. facere, făcut, gătire, gătit, pregătit, preparare, preparat. (~ mîncării.) 3. aranjare, facere. (~ patului.) 4. (la pl.) preparative (pl.). (~ de nuntă.) 5. creare, formare. (~ unor cadre de specialiști.) 6. instruire, îndrumare. (~ unei fete pentru viața de gospodină.) 7. meditare, meditație, preparare. (~ unui candidat la facultate.) 8. carte, cultură, cunoștințe (pl.), instrucție, învățătură, studii (pl.), (înv. și pop.) slovă, (înv. și reg.) cărturărie, (reg.) scrisoare, (înv.) minte, pricopseală, pricopsire. (Om cu ~.) 9. formație. (De ~ clasică.) 10. capacitate, competență, destoinicie, pricepere, seriozitate, valoare, vrednicie, (înv. și pop.) hărnicie, (înv.) practică, volnicie. (Demonstrează o bună~ în...) 11. cunoștință, (înv.) știință. (Nu avea nici o ~ în acest domeniu.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PREGĂTI vb. 1. a (se) prepara, (pop.) a (se) găti, (înv.) a (se) gotovi. (Se ~ de drum.) 2. a aranja, a prepara. (~ cele necesare pentru drum.) 3. (înv.) a tocmi. (I-a ~ primirea.) 4. a (se) prepara, (înv. și reg.) a (se) griji. (A ~ totul.) 5. v. găti. 6. v. pune. 7. a aranja, a face. (~ patul.) 8. v. forma. 9. v. instrui. 10. v. învăța. 11. v. medita. 12. a se prepara. (Tocmai se ~ să ia cuvântul.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PREGĂTI vb. 1. a (se) prepara, (pop.) a (se) găti, (înv.) a (se) gotovi. (Se ~ de drum.) 2. a aranja, a prepara. (~ cele necesare pentru drum.) 3. (înv.) a tocmi. (I-a ~ primirea.) 4. a (se) prepara, (înv. și reg.) a (se) griji. (A ~ totul.) 5. a face, a găti, a prepara, (înv. și pop.) a preface, (Transilv. și Ban.) a păzi, (Transilv.) a socăci. (~ mîncarea.) 6. a aranja, a așeza, a așterne, a pune. (~ masa.) 7. a aranja, a face. (~ patul.) 8. a crea, a forma. (~ cadre de specialiști.) 9. a instrui, a îndruma. (O ~ pentru viața de gospodină.) 10. a învăța, a se prepara, a studia. (S-a ~ serios pentru examen.) 11. a medita, a prepara. (Îl ~ la fizică de două ori pe săptămînă.) 12. a se prepara. (Tocmai se ~ să ia cuvîntul.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
PREGĂTIRE totalitatea acțiunilor și a măsurilor premergătoare desfășurării zborului și lansărilor pe o perioadă de zbor constând în repartizarea atribuțiunilor, asigurarea medicală și meteorologică, stabilirea temelor de zbor și de salt etc. Pregătirea imediată/nemijlocitor/zilnică precede o zi de zbor și lansări. Pregătirea preliminară precede întreaga etapă de zbor și lansări. Pregătirea de foc se execută înainte de începerea atacului, unitar și într-un timp limitat asupra inamicului care se apără, în scopul neutralizării și nimicirii celor mai importante obiective, a dezorganizării conducerii sistemului de foc și a creării condițiilor favorabile pentru ruperea apărării.
PLANUL PREGĂTIRII DE FOC A OFENSIVEI AERIENE / A ATACULUI, document care cuprinde misiunile de foc pentru nimicirea sau neutralizarea inamicului în această fază a luptei, durata și structura pregătirii, repartiția pe mijloace de foc de aviație a obiectivelor, consumul de muniție, organizarea conducerii etc.
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
PREGĂTÍRE (< pregăti) s. f. 1. Acțiunea de a pregăti și rezultatul ei. 2. (MILIT.) P. de foc = acțiune masată și unitară de foc (realizată de trupe de rachete, artilerie și aviație), pregătită din timp și execută înainte de începerea ofensivei, în scopul neutralizării, nimicirii și distrugerii celor mai importante obiective, al dezorganizării sistemului de foc și a conducerii inamicului. 3. (Ind. Extr.) Ansamblu de operații prin care un zăcământ se compartimentează în porțiuni ce urmează să intre în exploatare după un plan definit de metoda de exploatare aplicată. ◊ Pregătirea lucrului = fază premergătoare punerii în aplicare a unui proces tehnologic nou, necesară pentru realizarea unui produs în condițiile cele mai favorabile și în care se stabilesc metodele de lucru. Pregătirea sondei = ansamblul operațiilor executate la o sondă de foraj din momentul în care s-a ajuns cu sapa la stratul de deasupra stratului productiv până la punerea în funcțiune a sondei.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SI VIS PACEM, PARA BELLUM (lat.) dacă vrei pace, pregătește-te de război – Vegetius, „Epitome institutionum rei militaris”. În sens mai larg, pentru a ocroti munca pașnică, trebuie să fii pregătit să te aperi de agresorul potențial.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a-i pregăti (cuiva) o plăcintă expr. a-i pregăti (cuiva) o surpriză neplăcută.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
pregătire, pregătirisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) pregăti și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.1. Aranjare din timp; punere la punct; (la pl.) preparative. DLRLCsinonime: preparare
- Fetele făcuseră pregătiri uriașe... trei feluri de prăjituri, apoi cozonaci. REBREANU, I. 95. DLRLC
- Puse de se făcu pregătirile de nuntă. ISPIRESCU, L. 80. DLRLC
- Am gătit caiete, condeie... Aceste pregătiri m-au ocupat pînă sara. NEGRUZZI, S. I 7. DLRLC
-
- 1.2. Însușire de cunoștințe. DLRLCsinonime: instruire
- Pregătirea politică și teoretică a cadrelor și a tuturor membrilor de partid este o sarcină de căpetenie a partidului nostru. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 425. DLRLC
- Pregătirile de bacalaureat începură. VLAHUȚĂ, O. A. 118. DLRLC
- A avea pregătire = a fi bine instruit. NODEX
-
-
- Pregătire de foc = acțiune masivă și unitară de foc (realizată de trupe de rachete, artilerie și aviație), executată înainte de începerea ofensivei, în scopul neutralizării, nimicirii și distrugerii inamicului. DEX '09
- diferențiere Pregătire de artilerie = tragere de artilerie care precedă declanșarea atacului propriilor trupe. DEX '98
-
etimologie:
- pregăti DEX '09 DEX '98
pregăti, pregătescverb
- 1. A aranja ceva din timp, a face ca ceva să fie gata. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: prepara
- Să pregătești cu Mitrea sania, îi zise Vitoria. SADOVEANU, B. 65. DLRLC
- Feciorul cel mijlociu, pregătindu-și cele trebuitoare... își ie ziua bună de la frați și a doua zi pornește și. el. CREANGĂ, P. 187. DLRLC
- Fiecare ceată de luptă pregătită c-un tun... purtat pe roți ușoare. ALECSANDRI, P. A. 144. DLRLC
- Veacul este pe sfîrșite, – la o mie nouă sute În curînd o să ajungem, – nopți de fulgere țesute Prevestesc o eră nouă; faptul zilei se ivește, Și el multe și mari fapte tinerimii pregătește. BELDICEANU, P. 125. DLRLC
- Două rele mari... îi pregăteau căderea: robia și proprietatea cea mare. BĂLCESCU, O. II 11. DLRLC
- Ei se pregăteau să treacă pădurea. ISPIRESCU, L. 4. DLRLC
- Pentru drumul cel de mîne De cu azi te pregătește. EMINESCU, O. I 102. DLRLC
- M-oi pregăti cu toate cîte trebuie pentru nuntă. ȘEZ. II 111. DLRLC
- Noiembrie. Țipă-un pescăruș stingher Și șerpii dorm sub salcia cojită. Se pregătește balta iar de ger. DRAGOMIR, P. 28. DLRLC
- Auzind noi ce ni se pregătește, ghiontitu-ne-am unul pe altul, chicotind înădușit. CREANGĂ, A. 128. DLRLC
- Asaltul cel mare se pregătește!... La ziduri cu toții, la ziduri! ALECSANDRI, T. II 27. DLRLC
- Face degrabă leșie, pregătește de scăldătoare. CREANGĂ, P. 76. DLRLC
- 1.1. A fi pe punctul de a..., a fi gata să... DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Un țap sprinten s-a oprit... Se pregătește să se arunce într-o copcă. SADOVEANU, O. VII 333. DLRLC
- Vartolomeu Diaconu se pregătea să închidă ușa la loc, luptînd cu viscolul, cînd i s-a părut că mișcă o umbră în întunerec. C. PETRESCU, A. 278. DLRLC
-
- A pregăti terenul = a crea condiții prielnice pentru... DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
- 2. A instrui, a forma în vederea unei activități; a da lecții. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Prin grija partidului și guvernului au fost create noi tipuri de școli menite să pregătească cadrele necesare tuturor ramurilor de activitate economică și culturală din țara noastră. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2858. DLRLC
-
- Eram vecini și ne vedeam în toate zilele; pregăteam lecțiile noastre împreună. GHICA, S. 658. DLRLC
-
-
- 3. A preveni pe cineva cu privire la un eveniment (neplăcut), a anunța cuiva un lucru pe ocolite. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Era în sfîrșit pregătită să înțeleagă de ce face semne de mînie și ură omul în straie de șiac de pe drum. C. PETRESCU, R. DR. 355. DLRLC
- Deși era pregătit la o asăminea întîmplare, însă puțin au lipsit de frică să-și piardă toate simțirile. DRĂGHICI, R. 166. DLRLC
-
-
- Ieși murmurînd ceva despre mîncarea pe care trebuia să i-o pregătească. DUMITRIU, N. 261. DLRLC
- Voi lucrați, că eu mă duc să pregătesc ceva de-a mîncării. CREANGĂ, P. 9. DLRLC
- Tu-mi pregătește ceva de hrană Și mă așteaptă cu alivenci. ALECSANDRI, T. I 264. DLRLC
-
etimologie:
- Pre- + găti (după limba latină praeparare sau limba germană vorbereiten). DEX '09 DEX '98