50 de definiții pentru prâsnel zbârnel prisnel (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRÂSNÉL, prâsnele, s. n. 1. Jucărie mică făcută din lemn, din os, din metal, cu un vârf ascuțit și care se rotește pe o suprafață plană; titirez, sfârlează. ◊ Expr. (Sprinten sau iute) ca prâsnelul (sau ca un prâsnel) = foarte iute, sprinten, ager. ♦ Fig. Copil mic (sau om mic de statură) și foarte vioi. 2. Capătul (conic) inferior al fusului de tors, care face ca fusul să se învârtească mai ușor. 3. Partea inferioară a fusului morii, fixată într-una din pietrele acesteia. [Var.: prisnél s. n.] – Pristen (reg. „prâsnel” < bg.) + suf. -el.

prâsnel sn [At: KLEIN, D. 406 / V: prisnar, pris~, (îrg) prăs~, (înv) pristlăn (A: nct), pristn~, (reg) pârsn~, pliznăr, ~snea sf, ~âștin (A: nct), ~âzn~, pres~, prezn~, prisnăr (A: nct), pristăn, pristen, pristene, pristin, prișten, priștin, priuștin, prizmel, priznăl, priznăr, prizn~, pușten, spârn~ / Pl: ~e / E: slv прьстєнь, пръстєнь] 1 Parte conică sau șaibă terminată cu un vârf ascuțit de la capătul inferior al fusului de tors, care, prin greutatea ei, face ca fusul să se învârtească mai ușor în timpul torsului Si: titirez, (reg) măciucă, moț1, muc. 2 Jucărie mică făcută din metal, din lemn etc., cu un vârf ascuțit, care poate fi rotită pe o suprafață plană Si: sfârlează, titirez. 3 (Reg; îe) A-i umbla (cuiva) iute pristenul Se zice despre cineva foarte vioi, iute și harnic. 4-5 (Fam) Epitet (pentru un copil mic și foarte vioi sau) pentru un om iute, ager. 6 Crâng la moară. 7 (Mun; Trs; îf prisnel) Ansamblu al morii alcătuit din fusul de fier și din cilindrul acționat de roata cu măsele. 8 (Reg) Fiecare dintre cele două discuri de lemn sau de metal care formează capetele cilindrului la moară Si: (reg) târcoală. 9 (Reg; îf prâznel) Bucată de fier în formă de farfurioară, fixată pe posadă, în care se învârtește capătul de jos al fusului de la crângul morii. 10 (Mun; îf prisnel, priznel) Ax al roții la moara de apă Si: (reg) fus, grindei. 11 (Trs; Mar; îf prâznel, prisnel, priznel) Inel în jurul butucului la roata carului. 12 (Mol; Buc) Disc metalic cu găuri pe margine, care se poartă la cingătoare și de care își atârnă ciobanii cuțitul, punga etc. Si: (reg) prâsnic. 13 (Trs; Buc; mpl) Ornamentații din nasturi, discuri metalice etc. folosite mai ales la chimir. 14 (Reg; îf prișten) Bucată plată de lemn cu care se peticește burduful de brânză. 15 (Mol) Unealtă de ciobănie nedefinită mai de aproape. 16 (Buc; îf prâsnel) Bobârnac dat peste urechea cuiva. 17 (Olt; îf spârnel) Vârtej în păr. 18-19 (Bot; îrg) Peniță (Myriophyluum spicatum și verticillatum). 20 (Bot; îrg) Coada-șoricelului (Achillea millefolium). corectată

PRÂSNÉL, prâsnele, s. n. 1. Jucărie mică făcută din lemn, din os, din metal, cu un vârf ascuțit și care se rotește pe o suprafață plană; titirez, sfârlează. ◊ Expr. (Sprinten sau iute) ca prâsnelul (sau ca un prâsnel) = foarte iute, sprinten, ager. ♦ Fig. Copil mic (sau om mic de statură) și foarte vioi. 2. Capătul (conic) inferior al fusului de tors, care face ca fusul să se învârtească mai ușor. 3. Partea interioară a fusului morii, fixată într-una din pietrele acesteia. [Var.: prisnél s. n.] – Pristen (reg. „prâsnel” < bg.) + suf. -el.

PRÂSNÉL2 ~i m. Copil mic și sprinten. /<sl. pristeni

PRÂSNÉL1 ~e n. 1) Jucărie mică în formă de con cu vârf ascuțit, care, fiind răsucită bine și lăsată să cadă pe o suprafață plană, își continuă mișcarea de rotație, păstrându-și astfel echilibrul; titirez; sfârlează. ◊ Iute ca ~ul sprinten. 2) Capătul conic din partea de jos a fusului de tors (care înlesnește rotirea acestuia); sfârlează; titirez. 3) Partea inferioară a fusului morii, fixată în una din pietre. /<sl. pristeni

PRISNÉL s. n. v. prâsnel.

pârsnel[1] sn vz prâsnel corectată

  1. În original, incorect tipărit: pârnel. O confirmă forma acestei variante în definiția principală și ordonarea ei alfabetică — LauraGellner

plesnel[1] sn vz prâsnel

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

prâștin[1] sn vz prâsnel

  1. Accent necunoscut – informație preluată din definiția principală — LauraGellner

prinștin[1] sn vz prâsnel

  1. În definiția principală, varianta de față este tipărită: priuștin LauraGellner

arată toate definițiile

Intrare: prâsnel
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prâsnel
  • prâsnelul
  • prâsnelu‑
plural
  • prâsnele
  • prâsnelele
genitiv-dativ singular
  • prâsnel
  • prâsnelului
plural
  • prâsnele
  • prâsnelelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zbârnel
  • zbârnelul
  • zbârnelu‑
plural
  • zbârnele
  • zbârnelele
genitiv-dativ singular
  • zbârnel
  • zbârnelului
plural
  • zbârnele
  • zbârnelelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prisnel
  • prisnelul
  • prisnelu‑
plural
  • prisnele
  • prisnelele
genitiv-dativ singular
  • prisnel
  • prisnelului
plural
  • prisnele
  • prisnelelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

prâsnel zbârnel prisnel

  • 1. Jucărie mică făcută din lemn, din os, din metal, cu un vârf ascuțit și care se rotește pe o suprafață plană.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: sfârlează titirez un exemplu
    exemple
    • Ca pe un prisnel învîrtește trupul. EMINESCU, N. 139.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie (Sprinten sau iute) ca prâsnelul (sau ca un prâsnel) = foarte iute.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ager iute sprinten 3 exemple
      exemple
      • Cucoana Catinca se învîrti ca un prisnel, coborî în pivniță și se întoarse repede c-o cană plină de vin. SADOVEANU, O. III 633.
        surse: DLRLC
      • Eram om sprinten ca prisnelul. RETEGANUL, P. V 81.
        surse: DLRLC
      • Moșneagul, iute ca un prisnel, așterne țolul. CREANGĂ, P. 68.
        surse: DLRLC
    • 1.2. figurat Copil mic (sau om mic de statură) și foarte vioi.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. Capătul (conic) inferior al fusului de tors, care face ca fusul să se învârtească mai ușor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 3. Partea inferioară a fusului morii, fixată într-una din pietrele acesteia.
    surse: DEX '09 DLRLC

etimologie:

  • Pristen (regional „prâsnel”, din limba bulgară) + sufix -el.
    surse: DEX '09 DEX '98