2 intrări

31 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POȘÂNDÍC s. n., s. m. v. poșidic.

POȘÂNDÍC s. n., s. m. v. poșidic.

POȘIDÍC, (1) poșidicuri, s. n., (2) poșidici, s. m. (Reg.) 1. S. n. (Colectiv) Mulțime, droaie, gloată de copii; p. ext. mulțime de animale mici. 2. S. m. (Fam.) Epitet dat tinerilor, copiilor sau oamenilor mici de statură. [Var.: poșândíc, poșodíc s. n., s. m.] – Cf. magh. posadék.

POȘIDÍC, (1) poșidicuri, s. n., (2) poșidici, s. m. (Reg.) 1. S. n. (Colectiv) Mulțime, droaie, gloată de copii; p. ext. mulțime de animale mici. 2. S. m. (Fam.) Epitet dat tinerilor, copiilor sau oamenilor mici de statură. [Var.: poșândíc, poșodíc s. n., s. m.] – Cf. magh. posadék.

poșidic, ~ă [At: LB / V: (înv) ~indic, ~indoc, poșondic sm, (reg) boșândoc, foșodic sm, podic smn, pojatic, pojidic sn, pojodic, ~șâdic, poșâdichiu sn, ~șândic, ~șândoc, ~dâc sn, ~ichiu sn, ~intic sm, ~șodec sm, ~șotic sm, pusintic / Pl: ~ici, ~uri / E: mg posodek] (Îrg) 1 smf Copil mic, slab dezvoltat. 2 smf (Dep; csc) Copil în pragul adolescenței. 3 smf (Pex) Tânăr. 4 smf (Csc) Persoană scundă. 5 smf (Csc) Persoană neputincioasă. 6 smf (Csc) Persoană urâtă. 7 smf (Pex) Om de nimic Si: netrebnic, ticălos. 8 smf (Reg; îf pusintic) Om mic de statură și gras. 9 sn (Csc) Mulțime de copii mici. 10 sn (Pex) Mulțime de animale mărunte.

poșodic[1] sn vz poșidic

  1. Variantă nemenționată în definiția principală — LauraGellner

pusintic[1] sm vz poșidic corectată

  1. În original, greșit tipărit: pusiutic. O confirmă și forma variantei de față în definiția principală — LauraGellner

arată toate definițiile

Intrare: poșidic (mulțime; -uri)
poșidic (mulțime; -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • poșidic
  • poșidicul
  • poșidicu‑
plural
  • poșidicuri
  • poșidicurile
genitiv-dativ singular
  • poșidic
  • poșidicului
plural
  • poșidicuri
  • poșidicurilor
vocativ singular
plural
poșândic (mulțime; -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • poșândic
  • poșândicul
  • poșândicu‑
plural
  • poșândicuri
  • poșândicurile
genitiv-dativ singular
  • poșândic
  • poșândicului
plural
  • poșândicuri
  • poșândicurilor
vocativ singular
plural
Intrare: poșidic (persoană; -i)
poșidic (persoană; -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • poșidic
  • poșidicul
  • poșidicu‑
plural
  • poșidici
  • poșidicii
genitiv-dativ singular
  • poșidic
  • poșidicului
plural
  • poșidici
  • poșidicilor
vocativ singular
plural
poșândic (persoană; -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • poșândic
  • poșândicul
  • poșândicu‑
plural
  • poșândici
  • poșândicii
genitiv-dativ singular
  • poșândic
  • poșândicului
plural
  • poșândici
  • poșândicilor
vocativ singular
plural
pojatic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pojidic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pojodic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
poșâdic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
poșâdichiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
poșândoc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
poșidichiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
poșindic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
poșindoc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
poșintic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
poșodec
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
poșodâc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
poșondic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
poșotic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pusintic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)