2 intrări

school Articole pe această temă:

43 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PLUS2, (1, 2) plusuri, s. n., (3) adv. 1. S. n. Ceea ce depășește o cantitate dată; prisos. ◊ Loc. adj. În plus = peste ceea ce este obișnuit; pe lângă aceasta, pe deasupra. 2. S. n. (Mat.) Semn grafic în formă de cruce, care indică operația de adunare (a mărimilor între care se găsește) sau caracterizează numerele sau mărimile pozitive (dacă se găsește înaintea acestora). (Cu valoare de prepoziție) Cinci plus trei fac opt.Plus infinit = simbol matematic care arată creșterea nelimitată a numerelor pozitive. ♦ Semn grafic în formă de cruce, care, pus pe lângă o notă dată școlarilor, îi mărește valoarea. ♦ Semn grafic identic cu cel din matematică, indicând sarcinile electrice pozitive. 3. Adv. Mai mult, și încă. – Din lat. plus.

PLUS2, (1, 2) plusuri, s. n., (3) adv. 1. S. n. Ceea ce depășește o cantitate dată; prisos. ◊ Loc. adj. În plus = peste ceea ce este obișnuit; pe lângă aceasta, pe deasupra. 2. S. n. (Mat.) Semn grafic în formă de cruce, care indică operația de adunare (a mărimilor între care se găsește) sau caracterizează numerele sau mărimile pozitive (dacă se găsește înaintea acestora). (Cu valoare de prepoziție) Cinci plus trei fac opt.Plus infinit = simbol matematic care arată creșterea nelimitată a numerelor pozitive. ♦ Semn grafic în formă de cruce, care, pus pe lângă o notă dată școlarilor, îi mărește valoarea. ♦ Semn grafic identic cu cel din matematică, indicând sarcinile electrice pozitive. 3. Adv. Mai mult, și încă. – Din lat. plus.

PLUS1- Element de compunere care înseamnă „mai mult”, „în plus2” și care servește la formarea unor substantive. – Din plus2.

PLUS1- Element de compunere care înseamnă „mai mult”, „în plus2” și care servește la formarea unor substantive. – Din plus2.

plus1 [At: ȘINCAI, Î. 69/10 / Pl: ~uri / E: lat plus, ger Plus, fr plus] 1 sn Simbol matematic având forma unei cruci, care indică operația de adunare a mărimilor între care se găsește sau caracterizează numerele sau mărimile pozitive, dacă se găsește înaintea acestora. 2 sn (Îs) ~ infinit Simbol matematic care arată creșterea nelimitată a numerelor pozitive. 3 sn Semn grafic în formă de cruce care se pune uneori pe lângă o notă dată școlarilor, pentru a-i mări valoarea cu o jumătate de punct. 4 sn Semn grafic, indicând sarcinile electrice pozitive. 5 av Mai mult. 6 av Peste o anumită limită pozitivă, luată ca etalon de măsură. 7 sn Ceea ce depășește o cantitate dată Si: prisos. 8 sn (Pgn) Ceea ce depășește o limită, intensivă, temporală, calitativă etc. dată. 9-10 sn (Îljv) În ~ (Care este) peste ceea ce există în mod obișnuit. 11-12 sn (Îal) (Care este) mai mult decât atât. 13-14 sn (Îal) (Care este) pe deasupra. 15 (Fam; îlav) ~ de asta În afară de asta. 16 sn (Îal) Pe deasupra. 17 (Îlc) ~ că... Pe lângă că... 18 sn (Îal) În afară de faptul că...

plus-2 [At: DL / E: cf plus1] Element prim de compunere cu semnificația: 1 Mai mult. 2 În plus. 3 De mai multe ori. 4 Plural. 5 Pe deasupra. 6 Peste.

PLUS, plusuri, s. n. 1. Ceea ce depășește o cantitate dată; prisos. S-au constatat plusuri la inventar.Pe ce bază vii dumneata azi și-mi pretinzi să-ți fac favorul ca să îmbarci un plus de-un vițel care vine fără forme vamale. BART, S. M. 86. ◊ Loc. adj. și adv. În plus = peste ceea ce este obișnuit, mai mult decît atît; pe lîngă aceasta, pe deasupra, în afară de aceasta. Apariția sensului nou constituie o întărire pentru cuvîntul vechi... deoarece el a căpătat valori și legături în plus. GRAUR, F. L. 22. ♦ Semn grafic în formă de cruce care se pune uneori pe lîngă o notă dată școlarilor, pentru a-i mări valoarea. Nota patru plus. 2. (Mat.) Semn grafic în formă de cruce care simbolizează adunarea mărimilor între care se găsește sau caracterul pozitiv al unei mărimi (dacă se găsește înaintea acesteia). ♦ (Cu valoare de prepoziție) Doi plus trei fac cinci. ♦ (Electricitate) Semn grafic identic cu cel din matematică, indicînd sarcinile electrice pozitive.

PLUS s.n. 1. Ceea ce trece peste o anumită cantitate; prisos. 2. Semn grafic în formă de cruce, care simbolizează adunarea unor mărimi între care se găsește sau, atunci când se află înaintea unei mărimi, arată caracterul pozitiv al acesteia. ♦ Semn grafic identic cu cel din matematică, indicând sarcinile electrice pozitive. // Element prim de compunere savantă cu semnificația „mai mult”, „plural”, „de mai multe ori”, „peste”, „pe deasupra”. [< lat., fr. it. plus].

PLUS2 I. s. n. 1. ceea ce depășește o anumită cantitate; prisos. 2. simbol matematic (+) care indică o adunare sau, pus înaintea unei mărimi, caracterul pozitiv al acesteia. ◊ semn grafic, identic cu cel din matematică, indicând sarcinile electrice pozitive. II. adv. mai mult, și încă. (< lat. plus)

PLUS1- elem. „mai multe”, „în plus”. (< lat. plus)

PLUS ~uri n. 1) Semn în formă de cruce (Ș) care indică operația de adunare sau mărimi și sarcini pozitive. 2) Temperatură mai sus de zero grade. ~ zece grade.~-minus cu un decalaj posibil în direcția măririi sau micșorării. 3) Trăsătură pozitivă. ◊ În ~ pe lângă toate celelalte; pe deasupra. /<lat. plus

plus n. 1. cantitate adaosă, opus lui minus; 2. semnul adunării (+): 5+3.

*plus adv. (lat. plus, maĭ mult). Și, adăugînd, maĭ punînd încă: un escadron, plus doŭă plotoane. Plus că, adaugă că, unde maĭ puĭ și că: îmĭ place aci fiind-că e liniște, plus că e vĭața ĭeftină. S. m. (pl. plușĭ, ca ics, icșĭ). Semnu adunăriĭ în matematică (+). S. n., pl. urĭ. Rest, prisos: a rămas un plus de banĭ. – Vulg. în plus de asta, afară de asta. V. minus.

PLUȘ, plușuri, s. n. Țesătură de bumbac, de lână, de păr de capră etc. mai groasă decât catifeaua și cu părul mai lung decât al acesteia, care se folosește mai ales în tapițerie. ♦ (La pl.) Varietăți de pluș. – Din germ. Plüsch, fr. p(e)luche, rus. pliuș.

pluș sn [At: I. GOLESCU, C. / V: (reg) pliș, pliuș, pluj / Pl: ~uri / E: fr p(e)luche, ger Plüsch] 1 Țesătură de bumbac, de lână, de păr de capră, de mătase etc., asemănătoare cu catifeaua, dar mai groasă decât aceasta, cu firul mai lung, care se folosește mai ales în tapițerie Si: (reg) picler. 2 (Lpl) Sortimente de pluș (1). 3 (Reg) Catifea. 4 (Buc; îf pliș, pluj[1]) Pâslă. corectată

  1. În original, posibil incorect: plej (care nu este listat ca variantă și nu are definiție încrucișată). — cata

PLUȘ, plușuri, s. n. Țesătură de bumbac, de lână, de păr de capră etc. mai groasă decât catifeaua și cu părul mai lung decât al acesteia, care se întrebuințează mai ales în tapițerie. ♦ (La pl.) Varietăți de pluș. – Din germ. Plüsch, fr. p(e)luche, rus. pliuș.

PLUȘ, mai groasă decît catifeaua și avînd părul mai lung decît aceasta; se întrebuințează mai ales în tapițerie. Elena Lipan se uită... la oglinda cu apa încețoșată, la scaunele cu plușul uzat, la tablourile palide de familie cu figuri țapene și costume demodate. C. PETRESCU, C. V. 226. Potrivea inelele în culcușul de pluș al cutioarelor, le ștergea cu pielea de căprioară, sufla asupra lor. id. A. 326.

PLUȘ s.n. Țesătură de bumbac, de lână, de păr de capră etc. mai groasă decât catifeaua și cu firul mai lung, folosită în special în tapițerie. [Pl. -șuri. / < fr. p(e)luche].

PLUȘ s. n. țesătură de bumbac, lână, păr de capră etc., mai groasă decât catifeaua, folosită în tapițerie. (< germ. Plüsch, fr. peluche, rus. pliuș)

arată toate definițiile

Intrare: plus
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plus
  • plusul
  • plusu‑
plural
  • plusuri
  • plusurile
genitiv-dativ singular
  • plus
  • plusului
plural
  • plusuri
  • plusurilor
vocativ singular
plural
Intrare: pluș
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pluș
  • plușul
  • plușu‑
plural
  • plușuri
  • plușurile
genitiv-dativ singular
  • pluș
  • plușului
plural
  • plușuri
  • plușurilor
vocativ singular
plural
pliș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pliuș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pluj
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)