2 intrări

18 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PLUG, pluguri, s. n. 1. Unealtă agricolă cu tracțiune animală sau mecanică, folosită la arat, la dezmiriștit etc. ◊ Expr. De la coarnele plugului = de la țară. ♦ Arat1, plugărit. ♦ Îndeletnicirea, ocupația plugarului; plugărie1. ◊ Expr. Acesta (sau acela) mi-i plugul = aceasta (sau aceea) îmi este meseria, ocupația. ♦ Fig. Ogor, pământ; țară. 2. (În sintagmele) Plug de cărbune = mașină de lucru prevăzută cu lame sau cuțite pentru dislocarea materialului, folosită la executarea mecanizată a operațiilor de abataj și de încărcare a cărbunilor. Plug nivelator = mașină folosită la nivelarea terenurilor și la împrăștierea unui material pe o șosea sau pe un teren. Plug pentru șanțuri = mașină de lucru cu cuțite speciale care servește la săparea șanțurilor. Plug de zăpadă = vehicul echipat cu un dispozitiv pentru curățarea zăpezii de pe o cale de comunicație. 3. Piesă metalică montată transversal pe o bandă de transport, pentru a face ca materialul transportat să cadă alături de bandă. 4. Figură de schi care constă în apropierea din mers a vârfurilor schiurilor în formă de unghi, pentru a frâna sau pentru a reduce viteza. 5. (Reg.) Plugușor (2). – Din sl. plugŭ.

plug sn [At: CORESI, EV. 413 / Pl: ~uri / E: slv плоугъ] 1 Unealtă agricolă cu tracțiune animală sau mecanică, folosită pentru aratul solului și pentru lucrări de dezmiriștire, de desfundare etc. Si: (reg) plugniță (1). 2 (Înv; pex) Atelaj pentru plug (1). 3 (Îe) A fi de la coarnele ~ului A fi de la țară. 4 (D. oameni; îla) De la coarnele ~ului De la țară. 5 (Îe) A-i merge sau a-i umbla (cuiva) ~ul (bine) A-i merge cuiva bine treaba. 6 (Îae) A avea succes. 7 (Îae) A fi bine dispus din cauza reușitei unei acțiuni. 8 (Îe) A-i merge ~ul în grădina altuia A munci la altul Si: a slugări. 9 (Îe) A-i sta ~ul A nu mai avea nici un folos de nicăieri. 10 (Îe) A nu-i fi ~ul pe brazdă A nu fi cumsecade. 11 (Îe) A băga sau a-și pune (boii, vitele etc.) în ~ cu cineva sau a se pune în ~ cu altul, a pune amândoi în ~ A-și face de lucru cu cineva Si: a se asocia, a se întovărăși. 12 (Reg; îe) (A avea) un ~ de copii A avea copii foarte mulți. 13 (Pop) Arat. 14 Plugărit (1). 15 (Reg; îe) Acesta (sau acela) mi-i ~ul Se spune pentru a arăta care este ocupația, profesia cuiva. 16 (Fig) Ogor. 17 (Fig) Patrie. 18-19 (Reg) Plugușor (3-4). 20 (Agr; pop; îs) ~ de săpat (sau de sapă, de prășuit etc.) ori sapă de ~ Rariță1. 21 (Ast; reg; art) Șir de trei stele din constelația Orion Si: rarița. 22 (Înv; csnp) Unitate de măsură pentru terenuri agricole, egală cu cantitatea de pământ pe care o poate ara un plug (1). 23 (Șîs ~ de zăpadă) Vehicul sau dispozitiv atașat la un vehicul, folosit pentru înlăturarea zăpezii de pe o cale de comunicație, în vederea menținerii sau restabilirii circulației. 24 (Teh; îs) ~ de cărbune Agregat folosit la executarea mecanică a operațiilor de abataj și de încărcare a cărbunelui, prevăzut cu lame sau cuțite care dislocă materialul. 25 (Teh; îs) ~ nivelator Mașină de lucru formată dintr-un șasiu cu patru roți și o lamă tăietoare lungă, înclinabilă, care servește la nivelarea suprafețelor de teren și la împrăștierea în scopul nivelării a unui material pe o șosea sau pe un teren. 26 (Teh; îs) ~ pentru șanțuri Mașină de lucru cu cuțite speciale, care servește la săparea șanțurilor. 27 Piesă metalică montată transversal pe o bandă de transport, pentru a face ca materialul transportat să cadă alături de bandă. 28 Figură la schi care constă în apropierea din mers a vârfurilor schiurilor în formă de unghi, pentru a frâna sau a reduce viteza schiorului.

PLUG, pluguri, s. n. 1. Unealtă agricolă cu tracțiune animală sau mecanică, folosită la arat, la dezmiriștit etc. ◊ Expr. De la coarnele plugului = de la țară. ♦ Arat, plugărit. ♦ Îndeletnicirea, ocupația plugarului; plugărie1. ◊ Expr. Acesta (sau acela) mi-i plugul = aceasta (sau aceea) îmi este meseria, ocupația. ♦ Fig. Ogor, pământ; țară. 2. (În sintagmele) Plug de cărbune = mașină de lucru prevăzută cu lame sau cuțite pentru dislocarea materialului, folosită la executarea mecanizată a operațiilor de abataj și de încărcare a cărbunilor. Plug nivelator = mașină folosită la nivelarea terenurilor și la împrăștierea unui material pe o șosea sau pe un teren. Plug pentru șanțuri = mașină de lucru cu cuțite speciale care servește la săparea șanțurilor. Plug de zăpadă = vehicul echipat cu un dispozitiv pentru curățirea zăpezii de pe o cale de comunicație. 3. Piesă metalică montată transversal pe o bandă de transport, pentru a face ca materialul transportat să cadă alături de bandă. 4. Figură de schi care constă în apropierea din mers a vârfurilor schiurilor în formă de unghi, pentru a frâna sau pentru a reduce viteza. 5. (Reg.) Plugușor (2). – Din sl. plugŭ.

PLUG, pluguri, s. n. 1. Unealtă agricolă cu tracțiune animală sau mecanică, folosită la arat, la dezmiriștit etc., alcătuită din cuțit și brăzdar și dintr-o piesă specială (v. cormană) care răstoarnă brazda. Pocnind din bici pe lîngă boi, în zori de zi el a trecut Cu plugul pe la noi. COȘBUC, P. I 93. Noroc bun! Pe cîmpul neted ies romînii cu-a lor pluguri! Boi plăvani în cîte șese trag, se opintesc în juguri. ALECSANDRI, P. A. 120. ◊ Expr. De la coamele plugului = de la țară, din pătura țărănească. Plug de cărbune = piesă metalică cu un cuțit care se înfige în stratul de cărbune, detașînd o parte din el. Plug nivelator = mașină de lucru formată dintr-un șasiu cu patru roți și o lamă tăietoare lungă, înclinabilă, care servește la nivelarea suprafeței terenurilor și la împrăștierea unui material pe o șosea sau pe un teren. Plug pentru șanțuri = mașină de lucru cu cuțite speciale, care servește la săparea șanțurilor. ♦ Arat. Oamenii, la plug, răsturnau pămîntul în brazde mănoase. BUJOR, S. 111. Eu mergeam la plug în laz. Și, cînd trec, Lina s-ascunde, Parcă nici nu m-a văzut. COȘBUC, P. I 49. 2. Vehicul sau dispozitiv atașat la un vehicul, care împinge în lături zăpada de pe o cale de comunicație, pentru a menține sau a restabili circulația. Regionala a dat ordin să purceadă un plug de desfundat liniile. C. PETRESCU, A. 277. ♦ Piesă metalică montată transversal pe o bandă de transport, pentru a face ca materialul să cadă alături de bandă. 3. Figură la schi, care constă în apropierea din mers a vîrfurilor schiurilor în formă de unghi, pentru a frîna sau a reduce viteza. 4. Plugușor (2). Odată, la un sfîntul Vasile, ne prindem noi vro cîțiva băieți din sat să ne ducem cu plugul. CREANGĂ, A. 41. Noi cu plugul ne-am luat De cu seara ce-a-nserat, Ș-am fi venit mai de mult, Dar noi nu ne-am priceput. TEODORESCU, P. P. 148.

PLUG ~uri n. 1) Unealtă agricolă pentru arat. ~ cu cai. ~ cu cormană.~ de zăpadă vehicul special amenajat pentru curățarea zăpezii de pe o cale de circulație. ~ de cărbune agregat folosit la tăierea și încărcarea cărbunilor în mine. ~ nivelator mașină folosită pentru nivelare în lucrările rutiere. (A fi) de la coarnele ~ului (a fi) din țărani. A trage în ~ a munci din greu (obosind peste măsură). 2) Munca aratului. Țăranii vin de la ~. 3) Procedeu de a frâna schiurile, apropiindu-le vârfurile. /<sl. plugu

plug n. 1. unealtă de arat trasă de boi, cel mai important instrument agricol compus din cuțit, brăzdar, cormană, plaz, bârsă, grindeiu, coarne, potâng și rotile; 2. plugușor: la sf. Vasile ne duceam cu plugul CR. [Slav. PLUGŬ].

plug n., pl. urĭ (gep. plŭg [de unde și vsl. bg. rus. plugŭ], vgerm. plóh, ngerm. pflug, engl. plough; [lat. d. germ.] plovum). Mașină de arat compusă dintr’un rît (numit brăzdar) de fer (odinioară de lemn) purtat pe doŭă roate, trasă de vite și îndreptată din apoĭ de un om care o ține de cele doŭă brațe ale eĭ (numite coarne) și face ca brăzdaru să se înfigă în pămînt și să-l rîme. Plug în miniatură (numit și plugușor) cu care umblă băețiĭ la 31 Decembrie și urează noroc. (Azĭ îld. plug a rămas numaĭ buhaĭu, care în ainte însoțea plugu): băețiĭ umblă cu plugu saŭ cu buhaĭu. Rît colosal pe care-l împinge locomotiva ca să înlăture zăpada de pe șine.

vagon-plug-perie s. n. Tramvai care mătură și îndepărtează zăpada ◊ „De la primirea ordinului, la fiecare 5 minute, de la depourile de tramvaie va ieși câte un vagon-plug-perie. R.l. 13 I 77 p. 1 (din vagon + plug + perie)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PLUG s. 1. (TEHN.) (reg.) plugniță. (Cu ~ul se ară.) 2. v. plugărit.

PLUG s. 1. (TEHN.) (reg.) plugniță. (Cu ~ se ară.) 2. (AGRIC.) arare, arat, arătură, plugărie, plugărit, (rar) plugărire. (Merg în zori la ~.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

plug (pluguri), s. n.1. Unealtă pentru arat. – 2. Obicei folcloric din ajunul Anului Nou, în care se merge pe la case, adesea cu un plug în miniatură, cîntîndu-se cîntece legate de muncile cîmpului. – 3. Vehicul de deszăpezit. – 4. Constelația Orion. – Mr., megl. plug. Sl. plugŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 36; Miklosich, Fremdw., 118; Cihac, II, 267; Cancel 23; Conev 68; Pascu, II, 205), cf. bg., sb., cr. plug, ceh. pluh, pol. plug, rus. plugi, din germ. Pflug.Der. plugar, s. m. (muncitor agricol; urător); plugăraș, s. m. (flăcău care umblă cu uratul în ajunul Anului Nou); plugări, vb. (a munci pămîntul, a ara; a se ocupa cu muncile cîmpului); plugărie (var. plugărit), s. f. (ocupația plugarului); plugăreasă (var. plugăriță), s. f. (țărancă); pluguleț (var. plugușor), s. n. (obicei folcloric în ajunul Anului Nou; cîntecul care se cîntă cu acest prilej).[1]

  1. Vezi și englezescul plough / americanul plow. cata

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PLUG(AR) subst. 1. Plug-rău b. (Cîmp). 2. Plugar/ul (ib.); -iul, Stan (17 B III 142).

(Plugul lui) Cincinnatus – Cînd delegații s-au dus la Lucius Quintius Cincinnatus (sec. V î.e.n.) să-i înmîneze însemnele demnității de consul roman, l-au găsit cu plugul pe ogor. După ce fusese consul și dictator și salvase republica, a demisionat și s-a întors la coarnele plugului. La 80 de ani, modest și retras, încă mai lucra la cîmp, cînd a fost numit din nou dictator. „Plugul lui Cincinnatus” a devenit astfel o expresie a modestiei, un simbol al sobrietății, iar numele lui semnifică o austeră simplitate sau o retragere demnă la țară, după o carieră triumfală în viața publică. George Washington, primul președinte al Statelor Unite, a fost supranumit „Cincinnatus al americanilor”. IST.

Intrare: Plug
nume propriu (I3)
  • Plug
Intrare: plug
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plug
  • plugul
  • plugu‑
plural
  • pluguri
  • plugurile
genitiv-dativ singular
  • plug
  • plugului
plural
  • pluguri
  • plugurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

plug, plugurisubstantiv neutru

  • 1. Unealtă agricolă cu tracțiune animală sau mecanică, folosită la arat, la dezmiriștit etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: plugniță diminutive: plugușor
    • format_quote Pocnind din bici pe lîngă boi, în zori de zi el a trecut Cu plugul pe la noi. COȘBUC, P. I 93. DLRLC
    • format_quote Noroc bun! Pe cîmpul neted ies romînii cu-a lor pluguri! Boi plăvani în cîte șese trag, se opintesc în juguri. ALECSANDRI, P. A. 120. DLRLC
    • 1.1. Arat, plugărit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Oamenii, la plug, răsturnau pămîntul în brazde mănoase. BUJOR, S. 111. DLRLC
      • format_quote Eu mergeam la plug în laz. Și, cînd trec, Lina s-ascunde, Parcă nici nu m-a văzut. COȘBUC, P. I 49. DLRLC
    • 1.2. Îndeletnicirea, ocupația plugarului; plugărie. DEX '09 DEX '98
      sinonime: plugărie
      • chat_bubble Acesta (sau acela) mi-i plugul = aceasta (sau aceea) îmi este meseria, ocupația. DEX '09 DEX '98
    • 1.3. figurat Ogor, pământ, țară. DEX '09 DEX '98
    • chat_bubble De la coarnele plugului = de la țară. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble A trage în plug = a munci din greu (obosind peste măsură). NODEX
  • 2. Piesă metalică montată transversal pe o bandă de transport, pentru a face ca materialul transportat să cadă alături de bandă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 3. Figură de schi care constă în apropierea din mers a vârfurilor schiurilor în formă de unghi, pentru a frâna sau pentru a reduce viteza. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 4. regional Plugușor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: plugușor
    • format_quote Odată, la un sfîntul Vasile, ne prindem noi vro cîțiva băieți din sat să ne ducem cu plugul. CREANGĂ, A. 41. DLRLC
    • format_quote Noi cu plugul ne-am luat De cu seara ce-a-nserat, Ș-am fi venit mai de mult, Dar noi nu ne-am priceput. TEODORESCU, P. P. 148. DLRLC
  • chat_bubble (în) sintagmă Plug de cărbune = mașină de lucru prevăzută cu lame sau cuțite pentru dislocarea materialului, folosită la executarea mecanizată a operațiilor de abataj și de încărcare a cărbunilor. DEX '09 DLRLC
  • chat_bubble (în) sintagmă Plug nivelator = mașină folosită la nivelarea terenurilor și la împrăștierea unui material pe o șosea sau pe un teren. DEX '09 DLRLC
  • chat_bubble (în) sintagmă Plug pentru șanțuri = mașină de lucru cu cuțite speciale care servește la săparea șanțurilor. DEX '09 DLRLC
  • chat_bubble (în) sintagmă Plug de zăpadă = vehicul echipat cu un dispozitiv pentru curățarea zăpezii de pe o cale de comunicație. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Regionala a dat ordin să purceadă un plug de desfundat liniile. C. PETRESCU, A. 277. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.