8 definiții pentru planctologie
Explicative DEX
PLANCTOLOGIE s. f. Ramură a biologiei care studiază microorganismele acvatice din care este alcătuit planctonul. – Din plancton (după cuvinte ca bacteriologie, ihtiologie etc.).
PLANCTOLOGIE s. f. Ramură a biologiei care studiază microorganismele acvatice din care este alcătuit planctonul. – Din plancton (după cuvinte ca bacteriologie, ihtiologie etc.).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
planctologie sf [At: LTR2 / Pl: ~ii / E: fr planctologie] Știință care se ocupă cu studiul planctonului (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PLANCTOLOGIE s.f. Ramură a biologiei care studiază microorganismele acvatice din care este alcătuit planctonul. [Gen. -iei. / < fr. planctologie].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PLANCTOLOGIE s. f. ramură a biologiei care studiază planctonul; planctonologie. (< fr. planctologie)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
planctologie (desp. planc-to-) s. f., art. planctologia, g.-d. planctologii, art. planctologiei
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
planctologie (planc-to-) s. f., art. planctologia, g.-d. planctologii, art. planctologiei
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
planctologie s. f. (sil. planc-), art. planctologia, g.-d. planctologii, art. planctologiei
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Jargon
PLANCTO- „plancton, planctonic”. ◊ gr. planktos „care rătăcește, flotant” > fr. plancto-, germ. plankto-, engl. id. > rom. plancto-. □ ~fite (v. -fit), s. f. pl., plante microscopice care plutesc în părțile superficiale ale apelor; sin. fitoplancton; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care studiază microorganismele acvatice din care este alcătuit planctonul; sin. planctonologie.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
- silabație: planc-to-
| substantiv feminin (F134) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
planctologiesubstantiv feminin
- 1. Ramură a biologiei care studiază microorganismele acvatice din care este alcătuit planctonul. DEX '09 MDA2 DEX '98 DN MDN '00 DETSsinonime: planctonologie
etimologie:
- plancton (după cuvinte ca bacteriologie, ihtiologie etc.). DEX '09 DEX '98
- planctologie MDA2 DN MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.