2 intrări

14 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pistosire sf [At: POLIZU / V: (înv) ~toșire / Pl: ~ri / E: pistosi] 1 (Îvr) Secare. 2 (Reg) Măcelărire a unor oameni Si: (reg) pistosit (2). 3 (Reg) Strivire a fructelor sau legumelor Si: (reg) pistosit (3). 4 (Olt; Mun; fig) Bătaie zdravănă Si: (reg) pistosit1 (4). 5 (Mun) Masaj puternic Si: (reg) pistosit (5). 6 (Mun) Extenuare din cauza eforturilor fizice Si: (reg) pistosift1 (6).

pistosi [At: ZILOT, ap. DDRF / V: (reg) ~oci, (înv) ~oși, ~troci / Pzi: ~sesc / E: nct] 1 vr (Îvr) A seca. 2 vt (Reg; c. i. oameni) A măcelări. 3 (Reg; c. i. fructe, legume etc.) A strivi. 4 vr (Olt; Mun; fig) A snopi în bătaie. 5 vr (Mun) A masa1 puternic. 6 (Mun; c. i. oameni) A fi extenuat de eforturi fizice.

PISTOSÍ, pistosesc, vb. IV. Tranz. (Învechit și popular) A zdrobi, a sfărîma, a strivi. Dunărea să și-l primească, Dunărea să-l pistosească. TEODORESCU, P. P. 567. ♦ Fig. A cheltui.

PISTOSÍ, pistosesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A zdrobi, a strivi; fig. a cheltui.

pistosésc v. tr. (cp. cu piston, adică „pisălog”. V. chistosele). Rar. Zdrobesc, strivesc.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PISTOSÍ vb. v. storci, strivi, terciui, zdrobi.

pistosi vb. v. STORCI. STRIVI. TERCIUI. ZDROBI.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

pistosí (pistosésc, pistosít), vb.1. A seca, a deseca, a scoate apa. – 2. A pisa, a melița. – 3. A sparge, a zdrobi. Ngr. παστόνω, aorist πάστωσα „a săra peștele”, cf. mr. păstosesc, păstosire „a săra și a presa carnea”. Primul sens lipsește în dicționare și e înv., cf. isvoadă de apă s’au pistosit (Zilot); sensul al doilea, rar, trebuie să reprezinte o confuzie cu pisa, pisăgi. Der. de la un ngr. *πιστίζω < it. pestare (Gáldi 258) nu poate fi probabilă.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

pistosíre, pistosíri, s.f. (reg.) 1. secare (a izvoarelor). 2. zdrobire, sfărâmare, măcelărire (a oamenilor). 3. (fig.) bătaie zdravănă.

pistosí, pistosésc, vb. IV (reg.) 1. (refl.) a seca (despre izvoare). 2. a zdrobi, a sfărâma, a măcelări. 3. (fig.) a bate tare, a snopi în bătaie. 4. a face masaj, a masa puternic. 5. (despre muncă) a obosi, a istovi, a extenua.

Intrare: pistosire
pistosire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pistosire
  • pistosirea
plural
  • pistosiri
  • pistosirile
genitiv-dativ singular
  • pistosiri
  • pistosirii
plural
  • pistosiri
  • pistosirilor
vocativ singular
plural
pistoșire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: pistosi
verb (VT401)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pistosi
  • pistosire
  • pistosit
  • pistositu‑
  • pistosind
  • pistosindu‑
singular plural
  • pistosește
  • pistosiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pistosesc
(să)
  • pistosesc
  • pistoseam
  • pistosii
  • pistosisem
a II-a (tu)
  • pistosești
(să)
  • pistosești
  • pistoseai
  • pistosiși
  • pistosiseși
a III-a (el, ea)
  • pistosește
(să)
  • pistosească
  • pistosea
  • pistosi
  • pistosise
plural I (noi)
  • pistosim
(să)
  • pistosim
  • pistoseam
  • pistosirăm
  • pistosiserăm
  • pistosisem
a II-a (voi)
  • pistosiți
(să)
  • pistosiți
  • pistoseați
  • pistosirăți
  • pistosiserăți
  • pistosiseți
a III-a (ei, ele)
  • pistosesc
(să)
  • pistosească
  • pistoseau
  • pistosi
  • pistosiseră
pistoci
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pistoși
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pistroci
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

pistosi pistoci pistoși pistroci

etimologie: